Vlădescu: În cel mult patru ani orice guvern va vedea că are nevoie de impozitare progresivă

Introducerea unui sistem de impozitare progresivă a veniturilor, cu deduceri pentru anumite cheltuieli, va deveni o soluţie de neevitat pentru orice guvern în următorii doi - patru ani, când va deveni absolut evident că statul are nevoie totuşi de nişte pârghii în economie, susţine Sebastian Vlădescu, fost ministru al finanţelor.

"Atât timp cât actualul sistem de asigurări sociale este menţinut, se va ajunge la concluzia că avem nevoie de impozit progresiv. Nu văd cum va mai putea funcţiona un stat social doar cu cota unică. În plus, capacitatea statului de a susţine anumite sectoare, de a direcţiona fonduri şi de a folosi diferite pârghii s-a redus atât de mult, încât cred că trecerea la impozitul progresiv va veni ca un pas logic pentru orice guvern, de dreapta sau de stânga."

El anticipează că acest pas ar urma să fie făcut până în 2012 - 2013.

În luna iulie a acestui an Vlădescu a lansat ideea introducerii impozitării progresive cu globalizarea veniturilor într-un interviu pentru ZF, în care susţinea că actuala cotă unică de 16% nu mai aduce venituri suficiente, iar sistemele de pensii şi de asigurări de sănătate private ar trebui susţinute printr-un sistem de deduceri care să asigure în timp reducerea presiunii asupra sistemelor publice de asigurări sociale. Teoria sa a intrat în coliziune cu opţiunea PD-L, principalul partid de guvernă­mânt, pentru menţinerea cotei unice, acest sistem de impozitare fiind susţinut şi de preşedintele Traian Băsescu.
În această toamnă, PSD, cel mai mare partid din opo­ziţie, a prezentat un program economic care include trecerea la un sistem de impozitare a veniturilor în trepte, politicienii de stânga având dificultăţi în a explica şi poziţiona această opţiune care ar conduce la creşterea costurilor cu forţa de muncă pentru angajatori şi la potenţiale pierderi de venit pentru angajaţii cu venituri mari.

Impozitul forfetar este extrem de complicat, nu cred că va fi aplicat
Deocamdată, FMI a cerut guvernului menţinerea principalelor taxe la nivelurile actuale pe următorii doi ani, pledând pentru stabilitate în domeniu, în timp ce coalitaţia de guvernământ ar fi vrut reducerea contribuţiilor sociale şi/sau a cotei unice. De asemenea, nici guvernul, nici oficialii Fondului nu au mai făcut vreo referire la proiectul introducerii unui impozit forfetar pentru anumite domenii de activitate, în special din servicii. Aceasta ar fi trebui să înlocuiască de anul viitor impozitul minim care a fost eliminat până la urmă în această toamnă.
"Impozitul forfetar este extrem de complicat de implementat pentru că trebuie să aibă la bază definiţia vadului comercial, iar stabilirea acesteia durează foarte mult. Poate ar fi o soluţie să fie gândit ca o taxă locală, dar nu văd acest proiect realizat pentru la anul", spune Vlădescu.

Plata datoriilor statului, prima urgenţă
Chiar şi cu riscul depăşirii ţintei de deficit de 6,8% din PIB pentru anul acesta, statul ar trebui să-şi achite datoriile către firme pentru că un astfel de demers este absolut necesar pentru dezgheţarea economiei, iar deficitul suplimentar ar fi finanţabil, susţine fostul ministru.
Totuşi, şi în timpul mandatului său de circa opt luni România a solicitat FMI două derogări pentru neîndeplinirea ţintelor privind reducerea arieratelor.
"Circa 2,5 - 3 mld. euro ar ajunge pentru plata datoriilor şi să se intre şi cu rambursările de TVA în normalitate. S-ar încuraja astfel dezgheţarea internă a economiei şi s-ar rezolva şi problema credibilităţii faţă de investitorii străini care au de recuperat bani din România."
Pe de altă parte, el explică acumularea unei părţi din arierate prin utilizarea de credite de angajament nebugetate ulterior în cazul autorităţilor centrale, iar la nivel local prin angajarea de proiecte tot nebugetate, în care autorităţile contractante se bazau pe promisiuni că vor veni bani de la buget la un moment dat din fondul de rezervă, iar în multe cazuri banii aşteptaţi n-au mai venit.
În acelaşi timp, Vlădescu susţine că în ultimul trimestru din 2009 statul nu şi-a mai achitat o mare parte din facturi pentru a se încadra în ţinta de deficit, iar FMI "a închis ochii" la această practică. Din acest punct de vedere, fostul ministru spune că bugetul pe 2010 a fost construit pe premise false, pentru că nu a recunoscut datoriile acumulate de stat în trimestrul al patrulea din 2009.
În privinţa proiectelor europene, Vlădescu susţine că abordarea de până acum în alocarea de fonduri "are prea mult politic". "Aşa ne-am trezit cu mii de proiecte aprobate, dar care nu au nicio capacitate de a obţine finanţare bancară şi trebuie anulate. Trebuie să câştige cei care pot implementa proiecte cu fonduri UE, nu «ai noştri»."