2013 va fi un an de groază pentru Ungaria pentru că expiră programul de taxe suplimentare
Ungaria trebuie să-şi reducă cheltuielile pentru că planul de impunere a unor taxe suplimentare temporare şi utilizarea veniturilor din fondurile de pensii private nu va avea succes în a controla deficitul fiscal din 2013, anul în care aceste măsuri expiră, au declarat economiştii Morgan Stanley şi UniCredit, citaţi de Bloomberg.
Sfârşitul taxelor speciale impuse companiilor telecom, retail
şi de energie, menite să reducă deficitul până în 2012, şi
introducerea unei cote unice de impozitare a veniturilor personale
vor genera un deficit de aproximativ 700 de miliarde de forinţi
(2,6 miliarde de euro) sau 2,5% din Produsul Intern Brut în 2013,
estimează cele două bănci.
"Nu am găsit niciun fel de claritate în ceea ce priveşte măsurile
de reducere a acestui deficit structural, care va ieşi la suprafaţă
în anul 2013 şi nu credem că vom găsi în curând", scriu analiştii
Morgan Stanley Pasquale Diana şi Chuan Lim în cadrul unui
raport.
Primul-ministru ungar Viktor Orban a impus o taxă pe trei ani în
industriile financiară, a energiei, telecomunicaţiilor şi
retailului pentru a genera venituri bugetare în valoare de 343 de
miliarde de forinţi (1,27 mld. euro) în acest an. Ungaria, care a
beneficiat de un pachet de susţinere financiară de la UE şi FMI
pentru a evita colapsul, încearcă să convingă investitorii că se
poate finanţa singură, fără ajutorul instituţiilor externe.
Ţara va elimina până la 30.000 de locuri de muncă din sectorul
public anul viitor pentru a-şi putea diminua deficitul fiscal la
2,94% din PIB de la 3,8% în acest an, a anunţat ministrul economiei
Gyorgy Matolcsy.
"Deşi măsurile vor îmbunătăţi fără îndoială perspectivele pe termen
scurt privitoare la deficit, credem că riscurile legate de
finanţarea pe termen lung sunt în creştere", a declarat Gyula Toth,
strateg pe pieţe emergente în cadrul UniCredit.
Forintul a fost cea mai performantă monedă din lume în ultimele opt
săptămâni, cu un avans de 6,62% în raport cu moneda euro. Guvernul
s-a angajat în septembrie să reducă deficitul la 3,8% din PIB în
acest an şi sub 3% anul viitor, abandonând un conflict cu FMI şi UE
privitor la ţinte.
Ungaria intenţionează să utilizeze o parte din veniturile provenite
din noile taxe pentru finanţarea reducerii taxei pe venit personal
la 16%, măsură luată în vederea impulsionării creşterii economice.
Economia îşi revine de pe urma celei mai severe recesiuni din 18
ani, iar FMI a estimat că rata de creştere şi veniturile din taxe
s-ar putea situa sub estimările guvernului.
"În lipsa unor reduceri suplimentare de cheltuieli, sfârşitul
taxelor temporare şi introducerea unei taxe unice pe veniturile
personale vor duce la creşterea deficitului cu 2,5% până la 3% din
PIB în 2013", scrie analistul UniCredit Gyula Toth. "Creşterea va
veni în paralel cu un calendar încărcat de răscumpărări în
2013."
Guvernul va trebui să plătească datorii în monedă locală în valoare
de 6 miliarde de euro (8,3 miliarde $) şi datorii externe de 6,4
miliarde de euro în 2013, comparativ cu un total de 8 miliarde de
euro anul viitor, potrivit estimărilor UniCredit.
"Pentru a compensa acest lucru, guvernul va trebui să-şi ajusteze
cheltuielile şi/sau să spere într-o accelerare semnificativă a
creşterii PIB", scrie Toth.
Parlamentul ungar a aprobat pe 26 octombrie suspendarea plăţilor
obligatorii către fondurile private de pensii până la sfârşitul
anului viitor.
Astfel, veniturile bugetare vor creşte cu 360 de miliarde de
forinţi (1,3 mld. euro) în 2011 şi alte 540 de miliarde de forinţi
ar putea veni de la cei care vor alege să-şi transfere portofoliile
din cadrul fondurilor private de pensii către stat, a declarat
Matolcsy. "O altă problemă importantă pe termen lung este ce se va
întâmpla cu sistemul de pensii după decembrie 2011, când în
principiu guvernul ar trebui să reînceapă plăţile către fondurile
private", scriu analiştii Morgan Stanley.
Guvernul ar putea continua redirecţionarea tuturor contribuţiilor
către sistemul de stat dincolo de anul 2011, îndreptându-se către o
"naţionalizare completă a fondurilor de pensii", scriu analiştii
Pasquale Diana şi Chuan Lim.
Deşi acest lucru ar îmbunătăţi pe termen scurt situaţia deficitului
şi datoriei, a conta numai pe sistemul public "nu este probabil o
soluţie viabilă pe termen lung", concluzionează analiştii Morgan
Stanley.