Isărescu descoperă pe propria piele că este greu să faci afaceri cinstite în România. El crede că economia va creşte la anul, dar discuţiile nesfârşite din politică aduc şi un cost pentru preţul banilor împrumutaţi

Guvernatorul Băncii Naţionale este sigur că anul viitor economia va creşte, iar cursul va rămâne stabil. El respinge solicitările de depreciere a cursului pentru a ajuta exporturile şi economia, susţinând că vremea acestor măsuri miraculoase a trecut. Deşi economia va creşte anul viitor, Isărescu spune că nivelul de trai se va îmbunătăţi de-abia din următorul an. În războiul clienţi-bănci pe tema Ordonanţei 50 înţelege şi populaţia, dar mai mult îi înţelege pe bancheri când spun că vor avea pierderi, iar guvernatorul preferă să aibă un sistem bancar solid.

Sistemul bancar din România nu este cartelizat, dar are defecţiuni în funcţionare şi este supus unor presiuni generate de incertitudinile existente pe plan local şi de discuţiile "nesfârşite" din plan politic şi social, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

"Eu nu cred că sistemul bancar este cartelizat, dar, într-adevăr, funcţionarea lui are defecţiuni, ca să numesc aşa, şi este şi el presurizat de incertitudinile care sunt în această ţară şi discuţiile nesfârşite pe scena politică, pe scena socială. Toate aceste incertitudini se transmit în costuri suplimentare", a spus Isărescu la emisiunea "După 20 de ani", difuzată duminică de Pro TV.

Întrebat ce face BNR, cu ce presiune vine asupra băncilor, pentru ca dobânzile să scadă, Isărescu a afirmat: "Nu vedeţi ce facem?! Facem anumite lucruri pentru care suntem criticaţi sau neînţeleşi, ca să fiu delicat. De exemplu, lăsăm mai multă lichiditate în piaţă".

El a recunoscut că măsurile luate de BNR pentru reducerea dobânzilor nu funcţionează, dar nu crede că acest lucru se întâmplă deoarece sistemul este monopolizat sau cartelizat. "Eu cred că este o atmosferă generală, nu foarte sănătoasă pentru activitatea de creditare. Şi cred că ea va fi depăşită. Treptat veţi vedea că şi dobânzile vor scădea. Plătim un cost al acestei ajustări prin majorarea impozitelor, după ce la începutul anului 2009 s-a spus că nu mergem pe această cale a majorării impozitelor. Uitaţi că s-au majorat şi accizele în 2009 şi TVA în 2010! Toate acestea au creat întârzieri, nelămuriri şi în activitatea bancară".

La un comentariu că băncile transferă costul creditelor neperformante către împrumuturile "bune", Isărescu a răspuns: "Şi dumneavoastră ce aţi face dacă constataţi că aveţi multe credite neperformante? Credeţi că în momentul actual ceea ce trebuie să facă România este să încurajeze neplata, vorbind de Ordonanţa 50, ca un fel de scăpare de datorii pentru că băncile au făcut anumite excese?"

El a spus că o economie se redresează pe bază de disciplină, iar debitorii trebuie să-şi plătească datoriile. "A transmite mesaje de tipul «prin OUG 50 este posibil ca să scăpăm de datorii» este o mare greşeală pentru România. Nu aşa ieşim din recesiune".

"OUG 50 nu este retroactivă", dar Parlamentul a făcut mai mult decât trebuia

Ordonanţa 50 privind creditele populaţiei nu este retroactivă, dar nici în spiritul directivei europene pe care o transpune, a declarat guvernatorul, care consideră că băncile vor avea doar temporar tentaţia să introducă în dobânzi unele comisioane pe care trebuie să le elimine.

"Nu neapărat Fondul, Uniunea Europeană au solicitat ca directiva europeană să se aplice cam aşa cum este şi ea nu se aplică creditelor în stoc, existente, or, la noi s-a aplicat şi împrumuturilor existente decurgând din momentul apariţiei ordonanţei. În derularea acestor credite, dar începând cu momentul aplicării ordonanţei. Nu este retroactivitate, dar nici în spiritul directivei europene". Guvernatorul a spus că s-a utilizat un cuvânt "nefericit" atunci când s-a spus că ordonanţa privind creditele populaţiei este retroactivă.

El a precizat că directiva se referă şi la transparenţă, iar din acest punct de vedere OUG 50 este corectă. La afirmaţia că nimeni nu mai ia credite în prezent, Isărescu a spus că "nu este chiar aşa". "Şi atunci trebuie să o aplicăm şi la stocul de credite, spuneţi dumneavoastră?".

Isărescu a reiterat că băncile s-au dovedit a fi stabile în timpul crizei şi a spus că prin implementarea OUG 50 există riscul "slăbirii" acestui sector. "Nicăieri în lume băncile nu sunt acum iubite, nici în Europa, şi există această tendinţă să fie taxate suplimentar, să plătească, deci reacţia de la noi nu este atipică aş spune. Dar există riscul ca dacă vrem neapărat să penalizăm băncile să introducem nişte costuri suplimentare pe care oricum nu le aveau în calcul în momentul în care au acordat creditele, care s-au dat cu unele excese, trebuie recunoscut, să slăbim acest sector şi, cu alte cuvinte, să ne dăm un pumn în plex".

La comentariul reporterului că băncile nu pierd, Isărescu a replicat: "Dar vreţi neapărat să piardă? Asta este întrebarea". El a explicat că în cazul în care băncile vor înregistra pierderi atunci îşi vor eroda capitalul, se va ajunge la o reducere a încrederii în sistemul bancar şi se va descuraja creditarea.

"Eu cred că noi nu dorim neapărat să avem o criză bancară în România numai de dragul să vedem cât de mult suportă băncile din aceste costuri. (...) Creditarea nu a crescut, nu şi-a revenit, dar nu avem încă o tendinţă negativă. Putem să avem o scădere a creditării care va antrena o întârziere a revenirii, a redresării şi, în consecinţă, chiar o îngreunare a situaţiei bugetului de stat".

El a spus că intervenţia în activitatea băncilor nu poate fi făcută de oricine. ANPC-ul poate opri operaţiunile unei bănci în acest moment dacă vede că mai mulţi clienţi protestează pe marginea unei prevederi din contract. Isărescu nu este de acord cu acest lucru. "Protecţia consumatorilor poate să ne sesizeze, dar intervenţia, a închide o bancă sau a închide activitatea de creditare într-o bancă nu este o chestiune de joacă. Doar au trecut mai mult de 10 ani de când s-au închis câteva bănci în România. Credeţi că este chiar aşa o chestiune simplă să închizi o bancă? În momentul în care i-ai închis activitatea de creditare ai închis-o practic, pentru că scopul activităţii bancare este creditarea. Deci, ca să nu vorbesc mult, nu cred că trebuie să înlocuim un exces, al băncilor, cu un alt exces pentru că ne periclităm chiar situaţia noastră, situaţia redresării economice, şi atunci textul ordonanţei trebuie apropiat foarte mult de textul directivei".

Băncile au majorat dobânzile şi nu au ajutat economia în criză

BNR îşi menţine punctul de vedere că în timpul crizei băncile au majorat dobânzile şi nu au ajutat economia.

Întrebat de ce băncile nu reduc dobânzile, ci le majorează, oficialul BNR a spus că "aceasta este o altă chestiune, care nu este legată de OUG 50 sau este legată în foarte mică măsură de aceasta". "Cel mult (băncile - n.red.) vor avea tentaţia ca, pierzând unele comisioane, să le introducă în dobânzi, dar nu va dura mult."

El a arătat că majorarea dobânzilor este legată mai mult de maniera în care băncile au perceput şi percep riscul, în care se finanţează de la băncile-mamă sau pe plan extern, precum şi de "o generozitate excesivă" în ceea ce priveşte dobânzile pe care le plătesc deponenţilor.

Adio scădere de TVA

În această vară Guvernul a fost nevoit să majoreze TVA de la 19 la 24% pentru a face rost de bani la buget. Acest lucru a dus imediat la scăderea consumului şi creşterea inflaţiei, care va depăşi 8% pe acest an, faţă de 3-4% cât era estimarea iniţială. În ciuda tuturor declaraţiilor politice că TVA ar putea să scadă, Isărescu spune că această taxă va rămâne la nivelul actual "cel puţin câţiva ani" întrucât altfel s-ar crea o instabilitate fiscală totală.

"Noi avem un nivel de impozitare relativ scăzut la impozitele mari, fără TVA, că acum cu TVA-ul acesta suntem cu unul dintre cele mai înalte niveluri de impozitare din Europa".

Deprecierea cursului este o iluzie vândută ca o soluţie miraculoasă pentru economie

BNR consideră că nu există motive pentru o instabilitate a cursului de schimb valutar în 2011, a declarat Isărescu, arătând că leul se situează într-o zonă de "relativă stabilitate şi sustenabilitate". "Nu vedem motive pentru care el nu ar fi în continuare stabil. Şi am să vă explic de ce, pe scurt", a răspuns Isărescu, întrebat dacă rata de schimb va fi în 2011 la fel de stabilă ca în acest an.

Guvernatorul a explicat că deficitul extern "extrem de mare", de 12 - 14% din PIB în 2007 şi 2008, a fost motivul instabilităţii cursului şi deprecierii leului. "Acest deficit s-a corectat. De doi ani avem un deficit între 4 şi 6% din PIB. Considerăm că un asemenea deficit de cont curent este sustenabil pentru România şi este şi bun. Jumătate din acest deficit este acoperit de investiţii străine, cealaltă de împrumuturi".

BNR consideră că leul se situează în prezent într-o zonă de "relativă stabilitate, de relativă sustenabilitate şi corespunde fundamentelor". În acest an cursul s-a mişcat între 4,1 şi 4,3 lei pentru un euro. În toamna lui 2008, la izbucnirea crizei, euro era cotat la 3,6 -3,8 lei. Isărescu a precizat că BNR s-a opus discuţiilor privind deprecierea leului întrucât acestea fac parte din iluziile "vândute" publicului legate de soluţii rapide, ieftine, uşoare.

"De exemplu, se spune: faceţi deficite mai mari şi vom ieşi din criză! Soluţia uşoară. S-a terminat pentru România o asemenea soluţie uşoară."

El a reiterat că o creştere a deficitului bugetar nu va pune la dispoziţie fonduri suplimentare întrucât va duce la descurajarea intrărilor de capital şi la ruperea relaţiilor cu creditorii internaţionali, iar astfel vor exista cheltuieli mai mari pentru dobânzi şi, eventual, pentru acoperirea unui curs depreciat.

"Şi atunci suntem împotriva vânzării unor asemenea iluzii. Ieşirea şi relansarea economiei va depinde foarte mult de creşterea productivităţii, de încurajarea muncii, a spiritului antreprenorial şi a inovaţiei, adică de lucruri mult mai grele şi nu de soluţii de acest tip. (...) Mai suntem pândiţi şi de alte soluţii din acestea uşoare şi cred că este de datoria acestei instituţii (BNR - n.red.) să intervină în dezbaterea publică pentru că ele par să fie miraculoase şi trebuie să spunem societăţii româneşti că nu mai suntem în faţa unor soluţii rapide, miraculoase şi legate numai de o singură decizie."

Economia va creşte la anul

Şansele ca economia să crească anul viitor sunt mici dacă nu vor fi alocaţi mai mulţi bani de la buget pentru investiţii efective, nu statistice, în condiţiile în care sectorul privat îşi revine destul de greu.

"Eu cred că preşedintele s-a referit la faptul că dacă în bugetul public nu se vor aloca mai mulţi bani sectorului de investiţii, cu alte cuvinte dacă investiţia publică efectivă, nu cea consemnată în statistici, nu va fi mai mare, şansele noastre de a avea creştere economică sunt mici pentru că sectorul neguvernamental, privat, îşi revine destul de greu", a afirmat Isărescu, după ce a fost întrebat despre o declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu potrivit căreia "România este în acest moment la o margine, ori creşte, ori scade, în funcţie de adoptarea legii pensiilor, cea a salarizării şi a bugetului de stat".

Guvernatorul, care conduce BNR de 20 de ani, iar între 1999 şi 2000 a fost prim-ministru, a spus că statul ar trebui să investească în sectoare care "au capacitatea să mişte rotiţele economiei".

"Cred că într-adevăr infrastructura rutieră şi în general cea de transporturi, fiind mult rămasă în urmă, are nevoie de mai multe alocări guvernamentale. Mai trebuie să facem ceva: avem investiţii potenţiale masive în aceste fonduri europene, multe dintre ele nu au plecat la drum datorită faptului că au nevoie de o anumită cofinanţare, deci iarăşi de alocări de bani în cadrul bugetului. Cred că şi acolo putem să gândim investiţii mai mari."

Din toamna lui 2008, economia a scăzut continuu. În 2009 căderea economică a fost de 7%, iar în acest an mai adaugă 1,5%. Pentru 2011 prognozele actuale indică o creştere eonomică de 1,5%, dar estimările sunt puse la îndoială de analişti, care cred că economia ar putea să mai scadă cu 1%. Isărescu crede că anul viitor vom avea creştere economică, chiar dacă ea va fi prea mică pentru a aduce şi o creştere a nivelului de trai.

El crede că dacă Executivul alocă mai mulţi bani pentru investiţii de la începutul anului viitor, atunci starea economiei se va îmbunătăţi substanţial. "Trebuie să continue reformele structurale pentru a elibera fonduri destinate consumului în bugetul de stat. (...) Vedeţi cât de greu se întâmplă acest lucru. Fie că încercăm să eliberăm prin reducere de personal, care în esenţă nu ar trebui să fie reduceri de personal, ci raţionalizări, eficientizări, procesul nu este simplu, este dificil, apar rezistenţe, apar puncte de vedere diferite. Dacă vorbim de reduceri de venituri şi aici discuţiile sunt aproape fără sfârşit. Deci reformele structurale, o denumire într-adevăr generică, trebuie să continue, chiar să fie accelerate."

Salariile bugetarilor vor creşte, dar nu cu 25%

Salariile angajaţilor din sectorul bugetar vor creşte anul viitor, dar nu vor reveni la nivelul de dinaintea reducerii cu 25% aplicată de la 1 iulie 2010, a declarat Isărescu, care crede că Guvernul şi-a făcut treaba din punctul de vedere al nevoii de ajustare a economiei.

"Reducerea de 25% (a salariilor bugetarilor - n.red.) s-a aplicat la jumătate de an, ceea ce înseamnă, chiar cu vorbele domnului Vlădescu (fost ministru al finanţelor - n.red.), că dacă s-ar fi aplicat de la începutul anului ar fi fost doar de circa 12%. (...) Cu alte cuvinte, pentru că o anumită reducere va trebui să rămână şi la anul, indiferent de cât va fi inflaţia, asta iarăşi pe un calcul aritmetic simplu, scăderea de la anul, comparativ cu 2009, adică începutul acestui an, va fi mult mai mică decât cea care s-a aplicat începând cu 1 iulie 2010".

Întrebat dacă Guvernul şi-a făcut treaba de la începutul crizei, guvernatorul BNR cred că da în ceea ce priveşte nevoia de ajustare a economiei. "Acum ar trebui să explicăm ce înseamnă ajustare. Şi fac două precizări: ajustarea era inevitabilă în România, din timp ce nu mai aveam acele intrări de capital, apoi ajustarea macroeconomică se poate întâmpla oriunde."

El a reiterat că ajustarea a început odată cu declanşarea crizei în sectorul neguvernamental, fiind observată prin reducerea deficitului de cont curent de la circa 12% la peste 4%.

"Pe această bază a început şi ajustarea în sectorul guvernamental, mult mai timid, nu s-a făcut la timp, nu s-a înţeles. Ca să se facă la timp trebuie în acelaşi timp să avem şi o înţelegere din partea societăţii, să fie acceptată. Cum să se facă la timp? (...) Nu cred că cineva acceptă uşor să i se reducă salariul. Cum să spui că este acceptat? Este greu să convingi societatea să facă o asemenea ajustare. Şi de fiecare dată se caută vinovaţi, de fiecare dată se caută scăpări".

Întrebat de ce nu au curaj politicienii să ia măsurile necesare la momentul potrivit, Isărescu a arătat că astfel de acţiuni sunt "costisitoare" din punct de vedere politic.

"A lua asemenea măsuri costă voturi, costă deteriorarea încrederii populaţiei. Cum vă spuneam nicăieri în lume nu sunt bine-venite asemenea ajustări, dar uneori sunt inevitabile."

El nu crede că oamenii trebuie să aibă înţelegere faţă de măsurile adoptate de guvernanţi, dar a reiterat că politicienii trebuie să înveţe să fie mai atenţi atunci când adoptă majorări ale veniturilor populaţiei.

"Mai degrabă lecţia pe care trebuie să o învăţăm este să fim foarte atenţi când dăm drumul la majorări pentru că orice majorare de venituri, de pensii, este aclamată de către public, dar în momentul în care nu se mai dă deja costurile sunt mari, iar în momentul în care se încearcă să se ia, politic, chestiunea devine extrem de dureroasă."

"Nu este uşor să faci afaceri în sens pozitiv în România"

Guvernatorul a mai spus că a înţeles din activitatea firmei sale că nu este uşor să faci afaceri "în sens pozitiv" în România, adică să se creeze locuri de muncă, să se plătească salarii şi impozite, în contextul birocraţiei ridicate şi al numărului mare de impozite. De câţiva ani, Isărescu are o podgorie şi face vin. Anual produce peste 60.000 de sticle. De la el, vinul pleacă spre consum cu un preţ de 15 lei/sticlă. Restaurantele unde se găseşte vinul lui Isărescu vând sticla cu peste 60 de lei.

"Nu pot să spun că merge uşor. Vinăria aceasta, podgoria asta micuţă m-a apropiat foarte mult de lumea de afaceri şi am înţeles dinăuntru. Nu eu conduc firma pentru că nu am voie prin lege, dar mă implic, că sunt acţionarul principal. Uitându-mă la cifre şi văzând cum merg lucrurile, am înţeles că nu este uşor să faci afaceri în România, afaceri în sens pozitiv. Birocraţia este mare, există raportări absolut nenecesare şi nu se fac prin computer, trebuie să te duci de exemplu de la Drăgăşani la Vâlcea cu maşina ca să depui o hârtie."

El a menţionat că a întrebat de mai multe ori dacă o asemenea raportare foloseşte doar ca să justifice activitatea unor persoane, în condiţiile în care sistemul ar trebui să fie computerizat. "Nouă ni s-a cerut la o firmă mică să luăm un computer de 60 de milioane de lei. Nu era un capăt de ţară, dar pentru o firmă mică era o sumă. Şi am întrebat de ce am fost obligaţi să luăm computerul dacă nu putem să îl folosim nici măcar la transmiterea de date statistice, nu vorbesc de plata prin computer, pe internet. O informaţie statistică, nici pe asta nu pot să o transmit? Trebuie să trimit un om o dată pe lună, să facă 120 de kilometri până la Vâlcea, să stea la coadă? Am pus întrebările şi în public, şi în faţa guvernanţilor." El a spus că nu înţelege de ce sistemul nu a fost modernizat până acum.

Întrebat ce i-a spus fostul ministru al finanţelor Sebastian Vlădescu despre faptul că sistemul nu a fost modernizat până în prezent, Isărescu a răspuns că i s-a transmis "că este o anomalie care se va corecta". "Numai că durează de doi ani de când am ridicat-o eu prima dată, că mi s-a părut aşa...e hazlie în definitiv, intră ceva în teatrul absurdului, te trimite la ideea că de aceea s-a născut aici Eugen Ionescu. Nu îţi vine să crezi că se întâmplă. Dar sunt mult mai multe alte lucruri care îngreunează mediul de afaceri."

Printre factorii defavorabili mediului de afaceri din România, Isărescu a dat ca exemplu numărul mare de raportări şi de impozite, dar şi confuzia dintre afaceri şi afacerism.

"A face afaceri înseamnă a crea locuri de muncă, a plăti salarii, a plăti impozite, într-un mediu concurenţial. Asta este economia de piaţă. Trebuie să o acceptăm, odată pentru totdeauna. Tulburarea aceasta continuă, confuzionarea mediului de afaceri cu tunari, cu afaceri neserioase. Nu spun că nu se întâmplă în România, nu le stăpânesc, nu se întâmplă în domeniul meu, dar cred că este nesănătoasă. Mediul de afaceri trebuie să fie încurajat, spiritul antreprenorial trebuie să fie încurajat, la fel ca munca, la fel ca inovaţia, aceasta este baza creşterii economice sănătoase, nu altceva."

Neinteresat de o nouă candidatură la Preşedinţie

Isărescu nu este interesat de o nouă candidatură la Preşedinţie pentru a îmbunătăţi condiţiile din mediul de afaceri, arătând că oricum rezolvarea acestor probleme nu ţine de şeful statului, şi spune că va rămâne la vinăria sa, unde va produce un vin bun.

El a candidat la Preşedinţie în toamna lui 2000, atunci când era premier, şi a ieşit pe locul 4. Deşi intră în topul persoanelor în care românii ar avea cea mai mare încredere ca prim-ministru, Isărescu a declinat toate ofertele care au apărut în ultimii 10 ani.

Întrebat de ce nu candidează la Preşedinţie pentru a schimba lucrurile din economie, Isărescu a arătat că rezolvarea problemelor nu depinde de o asemenea funcţie.

"Nu văd de ce ar depinde chestia asta de funcţia de preşedinte. Eu cred că depinde mai mult de vinăria mea, de faptul că mă ciondănesc cu cei de pe plan local şi uite mai apar şi vă mai zic dumneavoastră."

La întrebarea dacă s-a mai gândit la o nouă candidatură la Preşedinţie, Isărescu a afirmat: "O să rămân la vinărie şi vă promit că o să produc vin bun!"