Paradoxul crizei imobiliare: cea mai mare companie de pe RASDAQ e din sectorul imobiliar

Autor: Andrei Chirileasa 09.11.2010

Sectorul imobiliar şi piaţa de capital au fost printre cele mai lovite de criza din ultimii trei ani. Cu toate acestea, pe Bursă companiile din sectorul imobiliar au suferit mai puţin decât cele din alte sectoare, precum industria sau construcţiile, ajungând în prezent printre cele mai valoroase companii de pe piaţa RASDAQ.

Generalcom Bucureşti (GECM), companie controlată de omul de afaceri francez Alain Bonte, are în prezent cea mai mare capitalizare de pe RASDAQ, de peste 300 mil. lei (70 mil. euro), mai mult chiar decât în 2007, înainte de criză, când atât Bursa, cât şi piaţa imobiliară erau la maxime istorice.

Unirea Shopping Center (SCDM), compania lui Dan Adamescu, proprietara centrului comercial Unirea din centrul Bucureştiului, este evaluată în prezent la aproape 200 mil. lei (46 mil. euro), cu circa 45% sub nivelul din iulie 2007, iar Practic Bucureşti (PRBU), firmă deţinută de Radu Dimofte şi Gabriel Popoviciu, are o capitalizare de 91 mil. lei (21 mil. euro), cu 30% mai mică decât în 2007. Asta în condiţiile în care liderii din 2007 ai pieţei RASDAQ Prospecţiuni şi constructorul Comnord au pierdut peste 70% din valoare.

Cum se explică acest paradox?

În primul rând, toate aceste companii nu sunt dezvoltatori imobiliari (companii care construiesc proiecte imobiliare pe care ulterior le vând) care într-adevăr au fost puternic loviţi de criză, ci sunt companii care deţin active imobiliare şi obţin venituri din închirierea acestora. În al doilea rând, majoritatea acestor companii au moştenit spaţii comerciale centrale în oraşe mari. Astfel, spre deosebire de mallurile construite în ultimii ani, care se zbat la limita supravieţuirii din cauza gradului redus de ocupare şi a chiriilor în scădere, aceste companii nu au în general probleme în a-şi găsi chiriaşi fără a reduce foarte mult chiriile, oferta de spaţii comerciale în zone fierbinţi, cum ar fi centrul Bucureştiului, fiind limitată.

Aceste atuuri au ajutat companii precum Generalcom, Practic, Bucur sau Bucur Obor să raporteze venituri în creştere în 2009 şi profituri nete care ajung în unele cazuri chiar la 50% din veniturile totale. Toate cele 15 companii analizate în tabelul alăturat au avut anul trecut profit.

Tendinţa a continuat şi în acest an, Generalcom raportând în primele nouă luni venituri totale de 18,3 mil. lei, în creştere cu 4%, şi un profit net de 9,17 mil. lei, în timp ce Practic a avut venituri totale de 31,2 mil. lei, în urcare cu 21%, şi un profit net de 12,6 mil. lei. Chiar şi Metav Bucureşti (METV), care deţine clădiri de birouri în zona de nord a Bucureştiului, a raportat venituri la acelaşi nivel ca în primele nouă luni din 2009, de 17,9 mil. lei, şi un profit net de 5,5 mil. lei. Compania, controlată de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, a avut venituri mai mici din chirii, dar a compensat prin câştigurile obţinute la depozitele în valută.

Cu astfel de rezultate, aceste companii ar fi fără îndoială vânate de investitorii de pe Bursă, dacă nu ar avea un mare dezavantaj: nu sunt lichide. Multe dintre companiile analizate se tranzacţionează pe Bursă doar de câteva ori pe an şi în cele mai multe cazuri lichiditatea zilnică nu depăşeşte câteva mii de lei, ceea ce conduce la evaluări neatractive şi la riscuri ridicate pentru investitori, care găsesc cu greu cotrapartidă.