Summitul G20 stă sub semnul divizării: interesele diferite ale marilor puteri împart lumea în două

Politicile anticriză diferite şi relansarea economică în două viteze (redusă pentru statele dezvoltate şi ridicată pentru cele emergente) vor transforma summitul de două zile ce începe astăzi într-o întâlnire foarte aprinsă ale cărei principale teme vor fi relaţiile tensionate pe axa China - SUA şi "războaiele valutare", scrie agenţia Thomson Reuters.
Statele Unite se vor afla în centrul atenţiei după ce săptămâna trecută banca centrală (Fed) a decis să facă o infuzie de bani noi în valoare de 600 mld. dolari în economie. De atunci, criticile de la mare parte din ceilalţi membri ai G20 în frunte cu Germania şi China nu au contenit.

Politica monetară a americanilor a redeschis ferventele dezbateri în privinţa celor mai eficiente modalităţi de relansare a economiilor şi de evitare a unei alte crize financiare. Criticii au acuzat autorităţile americane că nu s-au gândit la repercusiunile pe care deprecierea dolarului le va avea la nivel mondial, şi în special asupra ţărilor emergente precum Brazilia, care se "sufocă" din cauza intrărilor masive de capital speculativ străin.

Americanii vor duce lipsă de aliaţi
În consecinţă, americanii vor câştiga cu greu simpatie din partea celorlalţi lideri în "războiul" cu China. Ţara asiatică, ce urmează a fi criticată de către americani pentru că îşi ţine moneda în mod artificial la o valoare redusă, a urmat paşii pe care îi face de obicei înainte de marile întâlniri internaţionale.
Astfel Beijingul a lăsat moneda să se aprecieze uşor până la un curs de 6,6353 yuani/dolar, maximul ultimilor cinci ani şi jumătate. Totuşi, Statele Unite au primit susţinere din partea aliatului său tradiţional, Marea Britanie. Ministrul de finanţe George Osborne a prefaţat opiniile liderului de la Washington, precizând că o economie puternică a Statelor Unite este în interesul tuturor. Purtătorul de cuvânt al summitului a confirmat că spiritele s-au aprins atunci când negociatorii ţărilor participante au discutat prevederile cadrului instituţional de coordonare macroeconomică care îşi propune să orienteze economia mondială către creşteri economice moderate, dar sustenabile.
Politicienii prezenţi la Seul îşi propun să reformeze şi Fondul Monetar Internaţional printr-o echilibrare între participaţiile statelor suprareprezentate şi cele subreprezentate pentru a legitimiza şi credibiliza măsurile organismului internaţional.

Şi băncile sunt printre priorităţi
Oficialii G20 au pe agendă şi instituirea unei liste cu bănci importante din ţări ca Statele Unite, Germania, Franţa sau Japonia, al căror faliment ar destabiliza sistemul financiar internaţional. Totuşi se pare că negocierile cu privire la numele de pe această listă vor continua şi la următorul summit. Proiectul documentului, elaborat de Consiliul de Stabilitate Financiară, include băncile Deutsche Bank (Germania), Bank of America-Merrill Lynch, Citigroup, Goldman Sachs, JPMorgan Chase, Morgan Stanley (SUA), Barclays, HSBC, Royal Bank of Scotland, Standard Chartered (Marea Britanie), RBC (Canada), Santander, BBVA (Spania), BNP Paribas, Société Générale (Franţa), Mitsubishi UFJ, Mizuho, Nomura, Sumitomo Mitsui (Japonia), ING (Olanda), Credit Suisse şi UBS (Elveţia). Unele dintre aceste companii ar putea fi retrase de pe lista finală.
"Este un moment critic. Avem nevoie de unitate", a adăugat secretarul general al ONU Ban Ki-Moon.
Coreeanul din fruntea ONU a precizat că negocierile vor continua şi în zilele următoare pentru că liderii nu au încheiat discuţiile privind unele detalii ale comunicatului oficial care concluzionează fiecare summit G20. Deşi discuţiile au demarat greu, iar consensul nu este încă prezent la Seul, negociatorii spun că întâlnirile faţă în faţă între lideri vor clarifica multe dintre divergenţele prezente. "Întotdeauna se începe cu neînţelegeri pentru a se ajunge în final la consens", concluzionează un oficial chinez.

Reglementările Basel III vor fi adoptate la Seul

Liderii G20 vor adopta noile reglementări financiare chiar dacă băncile se plâng că acestea le vor reduce profiturile şi vor afecta creditarea, scrie The New York Times. Hotărârile luate la Seul vor da semnalul pentru încorporarea în legislaţiile naţionale a pachetului de reglementări Basel III. Şefii băncilor centrale care au redactat acest pachet de reglementări spun că temerile băncilor nu sunt justificate şi că noile reguli vor împiedica declanşarea de noi crize financiare. "Proiectul nu este finalizat, dar ce s-a făcut până acum este foarte important", spune Jean-Claude Trichet (desen), preşedintele Băncii Centrale Europene. Pentru autorităţi un sistem financiar mai puţin profitabil, dar sigur este liniştitor, cu toate că bancherii consideră că noul set de reguli le va limita abilitatea de a oferi produse financiare care stimulează inovarea şi creşterea economică. Cea mai importantă prevedere a noului pachet de reglementări se referă la capitalul pe care băncile sunt obligate să îl pună deoparte. Din 2019 jucătorii din sistemul bancar vor fi obligaţi să aibă capital de bază care să ajungă la cel puţin 7% din total, o creştere substanţială faţă de obligativitatea de 2% din prezent. În perioadele de boom economic, băncile ar putea fi obligate să îşi mărească cantitatea de active sigure până la 9,5% din total. Pentru a da timp sistemului bancar să se adapteze, se intenţionează ca noile măsuri să intre în vigoare treptat în următorii opt ani.

Agenda G20

Dezechilibre mondiale
Liderii ţărilor G20 îşi propun să micşoreze decalajele dintre statele exportatoare şi cele puternic îndatorate. De o parte a baricadei sunt Germania şi China, principalii exportatori şi care au excedente comerciale mari, şi Statele Unite, cu un deficit comercial foarte mare.

Valute
Dezbaterile pe tema "războiului valutar" dintre Statele Unite şi China vor ocupa un loc important pe agenda liderilor prezenţi la Seul. Statele Unite au acuzat China că menţine cursul de schimb al yuanului scăzut pentru a-şi ajuta exportatorii. Totuşi americanii îşi vor găsi cu greu aliaţi după ce banca centrală a SUA va tipări 600 de miliarde de dolari pe care îi va împinge în economie, politică care va devaloriza dolarul.

Reglementare financiară
Liderii mondiali urmeză să semneze acordul Basel III, care va determina majorarea capitalului de bază deţinut de bănci, acesta fiind primul scut de care beneficiază băncile în faţa problemelor financiare. De asemenea, se urmăreşte supravegherea mai strictă a pieţelor instrumentelor derivate şi reducerea dependenţei de agenţiile de rating.

Comerţ
Reprezentanţii economiilor mature consideră că exporturile sunt cheia relansării economice şi, în consecinţă, vor face apel la eliminarea barierelor protecţioniste.

Diplomaţie
Deşi temele economice vor domina discuţiile de la summit, probleme cum ar fi disputele teritoriale între China şi Japonia în legătură cu o serie de insule despre care se crede că ar ascunde vaste resurse de petrol sau programele nucleare
ale Iranului sau Coreii de Nord se află, de asemenea, pe agenda
politicienilor prezenţi la Seul.