BNR despre ideea de a taxa suplimentar băncile: Vom respecta decizia europeană

"Nu vedem această idee decât prin prisma deciziei care se va lua la nivelul Uniunii Europene. Ţara noastră nu are o forţă economică prea mare în raport cu ţările-lider ale UE şi nu poate influenţa prea mult această decizie. Ce se va stabili la nivel european se va aplica şi în România", a spus Georgescu la seminarul EU-Cofile organizat la Sinaia de BNR în parteneriat cu Asociaţia Româna a Băncilor şi Alpha Bank.

Taxarea suplimentară a băncilor este văzută ca o pârghie de sprijinire a reechilibrării fiscale, în condiţiile în care multe state europene au fost nevoite să intervină cu bani pentru a salva băncile considerate de importanţă sistemică.
Georgescu precizează că sistemul bancar românesc a fost bine supravegheat în anii trecuţi şi rămâne solid în continuare, astfel că statul nu a fost nevoit să cheltuiască niciun leu pentru a ajuta vreo bancă. În timpul panicii bancare din octombrie 2008 doar Banca Transilvania a apelat la BNR pentru a primi lichiditate, în condiţiile în care se confrunta cu retrageri importante de depozite, pe fondul răspândirii rapide a unor zvonuri privind problemele de stabilitate pe care le-ar fi avut.

Deşi nu a fost nevoit să vină cu bani pentru a salva băncile locale, Guvernul a fost totuşi pus în situaţia de a se împrumuta de la Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială cu 20 de miliarde de euro în primăvara lui 2009, pentru a face faţă presiunilor externe.
Principala slăbiciune a economiei româneşti era la acel moment nivelul foarte ridicat al datoriei externe pe termen scurt, respectiv împrumuturi care ajungeau la scadenţă în mai puţin de un an. În noiembrie 2008, datoria externă pe termen scurt ajunsese la 24 mld. euro, egalând aproape rezervele valutare ale BNR, de 26 de miliarde de euro. Grosul datoriei era contractat de sectorul privat, băncile şi companiile comerciale având ponderi aproape egale.

Riscul datoriei externe s-a umflat sub ochii BNR, care nu dădea însă mare atenţie acestui indicator şi nu şi-a adecvat rezervele valutare. Abia din 2009 BNR a început să publice date lunare privind datoria externă pe termen scurt.
Indirect, şi bancherii admit că împrumutul luat de stat a vizat asigurarea stabilităţii cursului, văzută ca o componentă esenţială a stabilităţii financiare. Băncile au beneficiat direct de stabilitatea cursului, în condiţiile în care au o expunere mare la riscul valutar: Circa două treimi din creditele acordate populaţiei şi companiilor sunt în valută. Chiar dacă riscul valutar nu apare direct în bilanţul băncilor, poate fi resimţit prin intermediul clienţilor, care pot ajunge în incapacitate de plată, având în vedere că majoritatea realizează venituri în lei.
Georgescu a prezentat şi un canal indirect prin care băncile influenţează finanţele publice, chiar dacă nu solicită sprijin direct de la stat. Prin diminuarea activităţii de creditare de la debutul crizei (creditul neguvernamental înregistrează şi acum o scădere în termeni anuali), au sufocat afacerile private, iar statul a avut încasări mai mici din impozite. Astfel, deficitul bugetar a urcat, ceea ce a făcut necesară căutarea de sprijin la împrumutători străini.

Prim-viceguvernatorul spune că noul cadru de reglementare a băncilor discutat pe plan internaţional (acordul Basel III) va aduce cerinţe mai mari de capital, din punct de vedere cantitativ, dar şi o îmbunătăţire calitativă. Astfel, băncile va trebui să aibă sume mai mari sub formă de capital social sau rezerve, în timp ce ponderea împrumuturilor subordonate va fi redusă. Anumite instrumente care sunt acceptate în prezent ca forme de capital (împrumturi subordonate pe termen scurt) vor fi excluse. "Lupta pentru profit şi dorinţa de profit sunt mari, important este ca în final să se inoveze, să se creeze locuri de muncă, să crească economia, dar să se pună şi capital. Băncile trebuie să aibă provizioane constituite în mod anticiclic", a spus Georgescu.

Pe lângă cerinţe de capital mai stricte pentru bănci, statele pregătesc şi mecanisme de intervenţie, care să asigure ca în eventualitatea unei noi crize să nu mai fie nevoie de utilizarea de fonduri publice pentru salvarea băncilor.
Lucian Croitoru, consilierul pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a spus la acelaşi seminar că băncile trebuie să ajute la revenirea economiei prin reluarea creditării în condiţii normale, altfel recuperarea va fi îngreunată.
"Autorităţile trebuie să se ferească de la a lua măsuri care să împiedice revenirea sectorului bancar la condiţii normale. Altfel, economia va fi finanţată la rate înalte, iar asta va afecta inovaţia şi câştigul de productivitate", a spus Croitoru. El spune că România nu poate creşte fără fonduri străine, iar acum ar trebui să se concentreze pe absorbţia fondurilor europene.
"Principala provocare pentru România în anii aceştia este să asigure stabilitate macroeconomică fără să complicăm perspectivele de revenire. Trebuie să facem reforme structurale care să meargă cu mult dincolo de ajustările fiscale de acum. România are acum nevoie să stimuleze competitivitatea", a precizat Croitoru.