Fondul Proprietatea a ajuns să fie „listat“ pe internet, la Viena sau Frankfurt, numai la Bursă nu

Supapa oferită de autorităţile locale foştilor proprietari în 2008 când au devenit posibile tranzacţiile cu acţiunile Fondului Proprietatea (FP) prin intermediul Depozitarului Central s-a transformat într-o poartă de intrare pentru investitorii profesionişti de tipul fondurilor de investiţii şi pentru speculatori.

Amânând listarea, diferitele conduceri ale FP din ultimii doi ani au oferit fondurilor şi persoanelor private răgazul necesar să acumuleze pachete importante la Fond, în timp ce pe foştii proprietari i-a împins să îşi vândă acţiunile primite drept despăgubiri la preţuri mult sub valoarea nominală de un leu, la cât le-au fost evaluate compensaţiile. Astfel, ceea ce s-a vrut a fi o compensare a faptului că Fondul nu este listat la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) s-a transformat într-o oportunitate de câştig pentru entităţi fără nicio legătură cu procesul de despăgubire a foştilor proprietari - scopul pentru care a fost înfiinţat Fondul.
Deşi statul român continuă să deţină controlul la Fond, unde deţinea 44,7% din capital la finele lunii septembrie, fonduri şi societăţi de investiţii, brokeri şi bănci şi-au făcut loc în acţionariat. Structura "privată" a acţionariatului nu este foarte transparentă însă, potrivit surselor din piaţă, pachete de peste 1% din capital sunt deţinute de fondurile Cartesian, East Capital şi Elliott. Pentru a "acoperi" warranturile listate pe pieţele externe, casa cehă de brokeraj Wood&Co a ajuns să deţină peste 2,5% din Fond, iar grupul UniCredit a devenit, de asemenea, acţionar.

Pentru a ieşi în Europa, Fondul Proprietatea s-a deghizat în warrant
Dacă în urmă cu doi ani anunţurile de mică publicitate erau principala metodă de a ieşi sau intra în acţionariatul Fondului, începând din 2010, case de brokeraj sau bănci străine (precum Wood&Co şi UniCredit) au folosit acţiunile Fondului drept activ suport pentru produse structurate de tip "warrant", oferind astfel acces indirect investitorilor instituţionali la Fond. Casa cehă Wood&Co a făcut primul pas şi a listat la finele anului trecut un warrant pe Fondul Proprietatea la Viena, la câteva luni distanţă a urmat UniCredit cu un produs similar.
La începutul lunii octombrie, UniCredit a mai făcut un pas listând un produs structurat de tip warrant cu activ suport acţiunile Fondului pe bursa de la Frankfurt.
Deşi aceste "warrant"-uri nu sunt tranzacţionate foarte frecvent, ele oferă o cotaţie pentru acţiunile Fondului. Pe baza ultimului preţ afişat de warranturi, calculat la un curs de 4,28 lei/euro, o acţiune FP valorează 0,52 lei (warrant Viena emis de UniCredit), sau 0,53 lei (warrant Viena emis de Wood) sau 0,51 lei (warrant Frankfurt emis de UniCredit). Aceste cotaţii sunt rezultatul raportului dintre cererea şi oferta pentru warrant-uri şi indirect pentru activul suport.
Drept reacţie la demersurile străinilor, brokerii locali precum cei de la Intercapital Invest au listat la Bursa de Valori Bucureşti un fond închis de investiţii care investeşte în acţiunile FP. Fondul de investiţii iFond Financial a strâns 8 mil. lei de pe Bursă în luna iulie, investind jumătate din bani în acţiuni ale Fondului Proprietatea.
Alţi brokeri au preferat să se implice direct şi intermediază tranzacţii cu acţiuni FP, ca şi cum Fondul ar fi listat la Bursă.

Tranzacţii prin internet şi la telefon
Pe piaţa locală au apărut în ultima perioadă şi pagini de internet care încearcă să se substituie bursei şi pretind că oferă cotaţii ale acţiunilor Fondului. Un astfel de site, lansat recent, este bursa-fondulproprietatea.ro, care face legătura dintre ofertele de cumpărare şi cele de vânzare. Potrivit informaţiilor afişate pe site, în funcţie de pachetul de acţiuni, preţul oferit pentru o acţiune FP variază de la 0,43 lei până la 0,48 lei la cumpărare, iar la vânzare preţul cerut pleacă de la 0,49 lei şi ajunge la un maxim de 0,6 lei. Tranzacţiile se încheie însă la "mica înţelegere", iar angajaţii site-ului nu sunt brokeri, cu pregătire financiară, ci telemarketeri. Dacă telemarketerul găseşte vânzătorului un cumpărător, comisionul pe care îl poate încasa variază între 2 şi 3% din valoarea tranzacţiei, potrivit informaţiilor obţinute de ZF de la persoane implicate în tranzacţii.
Până la preluarea mandatului de administrator de către Franklin Templeton, şi site-ul oficial al Fondului Proprietatea oferea informaţii despre valoarea acţiunilor, prin anunţurile de vânzare sau cumpărare postate pe forumul site-ului.
Deşi acţiunile Fondului Proprietatea pot fi tranzacţionate prin toate aceste canale alternative, investitorii nu au la îndemână o cotaţie oficială a acţiunilor şi aşteaptă listarea la BVB pentru a afla valoarea de piaţă a acţiunilor.
Mulţi dintre investitori mizează pe faptul că cotaţia la BVB a Fondului va fi peste cea la care se închid tranzacţiile pe pieţele alternative, însă trebuie luat în calcul şi ce impact vor avea toate aceste canale alternative asupra preţului la Bursă, şi nu în ultimul rând al repetatelor amânări intervenite în listare în ultimii ani.

Cum au evoluat tranzacţiile cu FP

Martie 2008: Ministerul Finanţelor, condus la acea vreme de Varujan Vosganian, dă o ordonanţă prin care permite tranzacţionarea titlurilor Fondului Proprietatea prin intermediul Depozitarului Central.
Mai 2008: SIF Muntenia cumpără un pachet de 3,5 milioane de acţiuni la Fondul Proprietatea, oferind prima cotaţie oficială, de 0,6 lei/acţiune.
Februarie 2009: Titlurile Fondului Proprietatea ajung să se tranzacţioneze la preţuri de sub 10% din valoarea nominală, pe fondul căderii Bursei.
Ianuarie 2010: Brokerii cehi de la Wood&Company listează pe bursa din Viena un warrant (produs structurat) pe baza acţiunilor Fondului Proprietatea. Tranzacţiile de la Viena indică o cotaţie de circa 0,3 lei pentru o acţiune FP.
Octombrie 2010: UniCredit-HVB listează pe bursa de la Frankfurt un nou warrant pe acţiunile Fondului Proprietatea.
Noiembrie 2010: O firmă de telemarketing lansează o pagină de internet dedicată tranzacţiilor cu acţiuni Fondul Proprietatea.

Giugiumica, UniCredit: Ce e îngrijorător e că acesta ar putea fi începutul unui trend

Liviu Giugiumica, directorul general al firmei de brokeraj UniCredit CA IB Securities, spune că decizia grupului de a lista un warrant pe acţiunile Fondului Proprietatea pe bursa de la Frankfurt a fost determinată de interesul fondurilor de investiţii străine pentru titlurile fondului, fiind totodată şi o decizie organizatorică internă, divizia de produse structurate a grupului UniCredit având sediul la München.
"Interesul pentru Fondul Proprietatea e destul de constant în ultima perioadă. Noi am făcut tranzacţii cu câteva zeci de milioane de acţiuni de când am listat warrant-ul la Frankfurt", a precizat Giugiumica.
UniCredit a listat la sfârşitul lunii octombrie la Frankfurt un warrant (produs structurat) pe Fondul Proprietatea, după ce a lansat în luna martie un produs similar pe bursa de la Viena. La Viena însă, warrantul celor de la UniCredti a fost concurat de un produs similar lansat de cehii de la Wood încă din ianuarie.
Un warrant UniCredit are la bază 1.000 de acţiuni Fondul Proprietatea.
Giugiumica spune că listarea acestor produse pe pieţele externe nu e neapărat vina bursei de la Bucureşti, ci a fost determinată în special de amânarea procesului de listare. El spune însă că pe piaţa locală este foarte dificil în prezent să listezi un astfel de produs.
"Ca să fac un warrant aici durează câteva luni. În aceste condiţii, normal că nu eşti competitiv. Ce este îngrijorător şi ar trebui să le dea de gândit celor de la Bursă şi de la CNVM este că acesta ar putea fi începutul unui trend care ar putea fi urmat şi de listări de companii româneşti pe pieţele externe. Sunt categorii mari de fonduri care nu pot investi pe piaţa românească aşa cum este ea acum. Pentru aceste fonduri nu contează unde este listată compania. El e interesat să aibă acces uşor la acţiuni", a precizat Giugiumica.
Implementarea conturilor globale, posibilitatea de a realiza vânzări în lipsă (short selling) sunt doar două dintre măsurile pe care autorităţile pieţei de capital s-au angajat să le implementeze pentru a face piaţa locală mai atractivă pentru investitorii străini.
Cu toate că se vorbeşte despre aceste măsuri de câţiva ani, ele nu au fost puse încă în practică. Andrei Chirileasa