Irlanda, de la tigrul celtic la veriga slabă a Europei

Europa a cunoscut multe poveşti economice specta­culoase în ultimii 20 de ani, dar puţine pot fi comparate cu cea a Irlandei. Puternic îndatorată şi la marginea prăpastiei la finalul anilor '80, Irlanda a devenit, extrem de brusc, "tigrul celtic" al anilor '90 şi 2000, timp în care înregistra creşteri economice de peste 5-6%. Ulterior, odată cu declanşarea crizei economice mondiale din ultimii ani, ţara a intrat într-o puternică recesiune, declinul resimţindu-se încă din 2008. În 2010, deficitul bugetar al ţării se va ridica la cel puţin 32% din PIB, în timp ce datoria publică va echivala cu Produsul Intern Brut al ţării, potrivit The Economist.

"Din ceea ce se întâmplă în Irlanda putem observa cât de repede se pot deteriora lucrurile, având în vedere că ţara era în trecut exemplul care era dat tuturor. Trebuie să ai mare grijă cum gestionezi perioadele de boom prelungit, aşa cum a fost cazul Irlandei. Nu poţi să ai creştere economică galopantă timp de atâţia ani", a declarat Lucian Anghel, economist-şef al BCR.
Sistemul bancar irlandez, în corzi
Chiar dacă Irlanda susţine că se descurcă cu banii pe care îi are în vistierie până la mijlocul anului viitor şi că nu va apela până atunci la pieţele de capital, băncile sale, puternic slăbite de colapsul pieţei imobiliare pentru că nu şi-au mai putut recupera creditele accesate de constructori, sunt din ce în ce mai dependente de Banca Centrală Europeană (BCE), în condiţiile în care costurile de finanţare de pe pieţele de capital sunt extrem de ridicate.

Împrumuturile contractate de creditorii irlandezi de la BCE au crescut în numai o lună, din septembrie până în octombrie, la 130 mld. euro, adică circa 80% din PIB-ul irlandez.
În prezent, există din ce în ce mai multe zvonuri potrivit cărora Irlanda va apela la fondul de urgenţă în valoare de 440 mld. euro al Uniunii Europene, special conceput pentru a contracara efectele de extindere a crizei datoriilor din Grecia. Chiar ieri, presa irlandeză titra, citând surse anonime, că Dublinul se gândeşte să ceară de la Uniunea Europeană bani, dar nu pentru stat, ci pentru bănci, în încercarea de a evita noi turbulenţe. Surse din cadrul UE au confirmat agenţiei de presă Thomson Reuters că discuţiile privind un potenţial bailout sunt în derulare şi că, având în vedere că de la zi la zi costurile de finanţare ale Irlandei se majorează, ţara nu va putea merge mai departe fără să se împrumute. Cu toate acestea, ministrul francez de finanţe Christine Lagarde a declarat că nu s-a realizat nicio solicitare de ajutor din partea guvernului de la Dublin.
Un ajutor pentru bănci ar putea totaliza circa 80 mld. euro între 2011 şi 2013, potrivit unei estimări a Barclays Capital.

Pionierat în măsurile de austeritate
În urmă cu doi ani, problemele Irlandei erau la început, iar ţara era nevoită să reducă cheltuielile publice, să majoreze taxele, aceleaşi măsuri de austeritate pe care statele cu cele mai avansate economii, dar şi România, au fost nevoite să le adopte în ultima perioadă, constrânse fiind de pieţele financiare. De asemenea, circa 30 mld. euro au fost injectaţi în băncile "zom­bie", cum este cazul Anglo Irish, care a fost naţionalizată după ce a acordat credite pe bandă rulantă dezvoltatorilor imobiliari, fără a analiza situaţia acestora. Deşi a fost un pionier în ceea ce priveşte măsurile de austeritate, Irlanda nu a fost premiată pentru iniţiativa sa, ci mai degrabă pe­depsită, în condiţiile în care criza s-a adâncit şi mai mult.
Majoritatea economiştilor străini nu cred că există riscul ca turbulenţele declan­şate de problemele Greciei în urmă cu şase luni să se repete din cauza Irlandei. Cu toate acestea, toţi ochii sunt pe Irlanda în mare parte pentru că în ultimele zile s-a tot vehi­culat posibilitatea că ar urma să fie prima ţară care să acceseze fondul de sal­va­re al UE în valoare de 440 mld. euro.

UE Şi FMI pun presiune pe Grecia

Grecia se aşteaptă ca UE şi FMI să facă presiuni pentru adoptarea unui nou set de măsuri de austeritate pentru atingerea ţintelor de deficit negociate, scrie The Wall Street Journal. Deficitul pentru 2009 este estimat între 15,4% şi 15,5% din PIB, iar cel pentru anul în curs va scădea până la 9,3%-9,5%. "Dacă cifrele se vor confirma, ne aşteptăm la o nouă rundă de negocieri cu Fondul şi Uniunea Europeană pentru noi măsuri de austeritate", susţine un înalt oficial elen. Grecia a evitat intrarea în incapacitate de plată în luna mai cu ajutorul fondurilor internaţionale de 110 mld. euro, dar, conform înţelegerii cu creditorii internaţionali, autorităţile de la Atena trebuie să implementeze bugete multianuale de austeritate alături de creşterea nivelului taxelor şi impozitelor. Creditorii internaţionali presează Grecia să reducă deficitul bugetar până la 8,1% din PIB anul acesta, iar anul viitor până la 7,6%. Premierul George Papandreou susţine că Uniunea Europeană şi FMI vor cere reducerei de cheltuieli suplimentare de 4-4,5 mld. euro. Şeful executivul elen consideră însă că o abordare mai realistă ar fi tăieri de cheltuieli de 2 mld. euro, poziţie pe care va încerca să o susţină în cadrul negocierilor ce vor începe săptămâna viitoare. Gabriel Razi

Va renunţa Portugalia la euro?

Ministrul de externe al Portugaliei Luis Amado a declarat că lusitanii ar putea fi nevoiţi să părăsească zona euro dacă situaţia economică continuă să se înrăutăţească, scrie The Wall Street Journal. "Toată clasa politică face efortui pentru a întelege gravitatea situaţiei cu care ne confruntăm", a spus Amado. Analiştii consideră că Portugalia ar putea fi următoarea pe lista ţărilor care se vor confrunta cu o criză similară celei care a lovit puternic Grecia şi de curând şi Irlanda. Investitorii plasează Portugalia alături de ţări cu probleme economice cum ar fi Grecia sau Irlanda, obligaţiunile cu o maturitate de zece ani, emise de autorităţile de la Lisabona fiind tranzacţionate la un randament de aproape 7%,cu 4,5% mai mult decât titlurile emise de guvernul de la Berlin.Teama investitorilor complică misiunea guvernului de a reduce deficitul. Dacă în 2008, Portugalia avea un deficit de 3%, acum acesta se plasează la 9%, fiind însă sub nivelurile înregistrate de Grecia sau Irlanda. Creşterea economică portugheză a gravitat în jurul a 1% în ultimii zece ani, sub rata medie de creştere a celorlalte state din zona euro. Gabriel Razi