EasyJet schimbă strategia: vrea călători cu mai mulţi bani

Aniversarea a 15 ani de la primul zbor se supra­pune peste schimbarea de strategie a com­paniei. Analiştii sunt convinşi că McCall nu se va îndepărta prea mult de strategia prin care compania urmăreşte să se menţină pe poziţia de cel mai important operator aerian low-cost din Europa.

Carolyn McCall crede că succesul easyJet va fi atins prin atragerea unui procent mai mare de clienţi din sectorul business. Totuşi această politică nu implică "segregarea" pasagerilor în clase de confort în interiorul aparatelor de zbor, ci doar opţiuni sporite de flexibilitate pentru pasagerii care sunt dispuşi să plătească mai mult. O altă propunere a noii directoare executive a easyJet este introducerea unui sistem de preselectare a locurilor pe care pasagerii urmează să le ocupe.

Misiunea sa va include şi con­tinuarea politicii fostului director Andy Harrison, care considera că transportul pasagerilor către destina­ţiile de vacanţă este esenţial. Recent, operatorul britanic a semnat un acord cu agenţia de turism Low Cost Travel Group (LCTG), contract care va aduce aproape 120 de milioane de euro în primul an.
Joint-venture-ul cu LCTG include şi conectarea la site-ul easyJet în speranţa că o parte din cele 50 de milioane vizitatori care îşi aleg zboruri anual vor cumpăra şi pachete turistice.
Una dinte cele mai sensibile provocări ale Carolynei McCall va fi recalibrarea performanţelor opera­ţionale, după ce în vară easyJet s-a confruntat cu cel mai mare număr de zboruri anulate sau amânate din istorie. Sursa problemelor este supra­so­lici­tatrea flotei şi a echipajelor.

Totuşi, reprezentanţi ai industriei aeronautice europene consideră că adevăratul test pe care îl va da easyJet va avea loc în următorul sezon de primăvară-vară, când traficul va fi intens.
O parte din profiturile companiilor aeriene low-cost sunt generate de banii pe care pasagerii îi cheltuie la bordul aeronavelor pe alimente şi alte produse. McCall ştie acest lucru şi inten­ţionează să reconfigureze me­niurile augmentând în acelaşi timp calitatea produselor. Un alt punct sensibil pe care noul număr unu de la easyJet îl va reforma este structura de capital a companiei. Cu toate că, momentan, nu a fost făcut niciun anunţ oficial, unii analişti ai pieţei transpor­turilor aeriene cred că va fi efectuată o emisiune specială de dividende în valoare de 383 de milioane de euro.

România: costurile mari de operare o fac neatractivă
Costurile ridicate de operare fac România puţin atractivă pentru easyJet. "Iniţial, când am venit în România, am lansat trei rute din Bucureşti, însă rezultatele nu au fost pe măsura aşteptărilor, motiv pentru care am anulat cursa către Londra. Nu am reuşit să ajungem la un acord cu Aeroportul Băneasa, cel către care ne îndreptaserăm în prima fază. Pe de altă parte, Aeroportul Otopeni, de unde operăm în prezent, deşi este mai atractiv din punctul de vedere al infrastructurii, percepe costuri de operare mai mari", a declarat Peter Voets, marketing manager pentru Elveţia, Austria şi Europa de Est în cadrul easyJet. În prezent, compania low-cost britanică operează din România două rute, Milano şi Madrid, însă din cauza costurilor de operare mari, nu are în plan să introducă noi zboruri, cel puţin nu pentru moment. EasyJet, companie care a intrat pe piaţa locală în 2008, a transportat în relaţia cu România aproape 200.000 de pasageri în anul 2009, faţă de peste 1,5 milioane, câţi a transportat Wizz Air sau Blue Air. Andreea Neferu