Datoria statului a făcut un salt de 5 mld. euro într-un an, în timp ce datoria băncilor a scăzut cu 1 mld. euro

Datoria guvernamentală externă a ajuns la sfârşitul lunii septembrie la 17,7 mld. euro, cu 5 mld. euro peste nivelul din trimestrul al treilea de anul trecut, în timp ce îndatorarea sectorului bancar pe pieţele externe a fost în scădere cu 1 mld. euro, la 21,4 mld. euro.

În trimestrul al treilea s-a văzut în datoria externă a cincea tranşă din împrumutul de la FMI de circa 900 mil. euro, care a intrat la rezerva BNR în iulie, precum şi suma de 1,5 mld. euro, virată de Comisia Europeană pentru Finanţe. Analiştii au anticipat că spre finalul anului ar trebui să vedem creşteri semnificative ale datoriei externe pe fondul împrumuturilor de la finanţatorii internaţionali, în timp ce creşterea datoriei sectorului privat va fi redusă din cauza deteriorării perspectivelor economiei româneşti.

Încă din 2009 îndatorarea externă a început să se mute de pe traiectoria sectorului privat la nivelul sectorului guvernamental.

Deşi în al doilea trimestru din 2010 datoria guvernamentală externă a scăzut uşor, în perioada iulie-septembrie a revenit pe creştere, iar perspectivele sunt de continuare a ascensiunii, având în vedere necesităţile de finanţare mari determinate de situaţia fiscală precară. Datoria externă privată acumulată de bănci şi companii continuă să reprezinte mai mult de jumătate din datoria externă totală, însă ponderea este în scădere.

Datoria acumulată la nivelul autorităţii monetare a ajuns la 9 mld. euro, în creştere cu 3,3 mld. euro comparativ cu T3 2009.
În cazul băncilor datoria pe termen lung a scăzut cu circa 1,4 mld. euro, în timp ce datoria pe termen scurt a urcat cu 325 mil. euro. "În ceea ce priveşte sectorul bancar, scăderea datoriei arată că o parte dintre băncile-mamă şi-au luat banii înapoi. Chiar au avertizat că nu au în ce să investească pe piaţa românească. Dar nu cred că va continua această tendinţă", a comentat analistul Dragoş Cabat.

Evoluţia poate să fie explicată şi prin reorientarea unor surse atrase pe termen lung către scadenţe mai scurte.
La nivelul companiilor s-a înregistrat o uşoară creştere faţă de al treilea trimestru din 2009 atât a împrumuturilor atrase din afară pe termen scurt, cât şi a celor pe termen lung.
Datoria externă totală a continuat tendinţa ascendentă şi a atins la finele lunii septembrie un nou maxim istoric, de 89,3 mld. euro, după un salt de 1,4 mld. euro în al treilea trimestru faţă de T2. Comparativ cu T3 din 2009, saltul datoriei externe a fost de 8,2 mld. euro. Creşterea datoriei externe a fost determinată în principal de datoria pe termen lung, care a urcat cu 6,3 mld. euro faţă de T3 2009, în timp ce creşterea datoriei pe termen scurt a fost de 1,25 mld. euro.

Au investit mai mult în străinătate

Populaţia şi firmele şi-au majorat investiţiile directe şi cele de portofoliu în străinătate în primele nouă luni din acest an, în special participaţiile la capital şi portofoliile de acţiuni, dar au retras din depozite şi numerar, potrivit BNR. Depozitele şi numerarul deţinute de rezidenţi în străinătate însumau în septem­brie 3,2 mld. euro, în scădere cu 12% faţă de finele anului trecut. Populaţia şi firmele aveau de recuperat din străinătate împrumuturi de 7,3 mld. euro în septembrie, în creştere cu 18,4%. Valoarea investiţiilor directe ale nerezidenţilor în străinătate era în septembrie de 1,1 mld. euro, în creştere cu aproape 15%. Investiţiile de portofoliu realizate de populaţie şi firme în străinătate au avansat în primele nouă luni cu 16%, la 1,4 mld. euro. Mediafax