Roşu, galben şi albastru: reabilitarea termică a creat haos în imaginea urbană

Programul de reabilitare termică este un eşec, pentru că reprezintă o abordare unidirecţională, ce nu ia în considerare problematica estetic-arhitecturală, a declarat ieri arhitectul Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), prezent la Conferinţa de Arhitectură RIFF. Ţigănaş se referă la blocurile şi casele care, pe fondul reabilitării termice, au primit o nouă faţadă, colorată, însă neuniformă, care creează o imagine discordantă la nivelul unei localităţi.

"Este o pierdere ireversibilă în special în cazul clădirilor de patrimoniu şi o putem considera chiar o crimă, pentru că nu se poate ignora aspectul estetic al acestor clădiri, care reprezentau vârfuri arhitecturale la momentul la care au fost construite", a explicat Ţigănaş. Vina pentru orice eşec arhitectural este împărţită între cei care comandă, cei care gândesc, cei care autorizează, cei care construiesc şi cei care acceptă un proiect, fiind vorba mai mult de o cultură a construirii, pe care nicio lege nu o poate impune, a susţinut preşedintele OAR.
Aceeaşi opinie o împărtăşesc şi reprezentanţii statului, care promit să ia măsuri în acest sens, explicând că există un proiect de lege care în momentul de faţă se află în consultări interministeriale şi care se referă la reabilitarea estetic-arhitecturală.

"Imaginea urbană este importantă ca element al competitivităţii urbane. Mesajul central pe care vrem să-l transmitem este că imaginea urbană nu e un moft, ci afectează în mod direct atractivitatea economică a localităţilor. Contează foarte mult modul în care sunt reabilitate clădirile, coerenţa sau, dimpotrivă, incoerenţa intervenţiilor în această direcţie. Trebuie să renunţăm la o abordare exclusiv prin prisma tehnică, inginerească a problematicii reabilitării termice, trebuie să înţelegem oraşul în ansamblul său", a declarat Anca Ginavar, directorul Direcţiei Generale Dezvoltare Teritorială din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Totodată, ea a mai spus că în România sensul urbanismului a fost pervertit de practica derogatorie şi că în alte state există înţelegeri legate de culoarea pe zone, paletele de culori fiind agreate de autorităţi astfel încât acest proces de reabilitare să fie controlat.

Pe de altă parte, Cristian Erbaşu, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii, a criticat faptul că la programele de reabilitare termică au acces companii neprofesioniste.
"Se merge pe variante ieftine, nepregătite din timp, astfel că se proiectează azi pentru a se executa mâine. Autorităţile nu pot spune că nu au pârghii cu ajutorul cărora să ridice nivelul de profesionalism al celor implicaţi (în proiectele de reabilitare termică - n.red.), şi dacă nu au, ar trebui să le descopere", a explicat Erbaşu.

Spre exemplu, în sectorul 2 s-au reabilitat termic până în prezent circa 100 de blocuri, din cele peste 1.300 înscrise, restul aflându-se în diverse stadii de documentare sau execuţie.
Până în septembrie, din cele 29.000 de locuinţe planificate anul acesta în programul de reabilitare termică, pentru care statul a alocat 150 de milioane de lei (36 de milioane de euro), au fost finalizate în jur de 12.000 şi au fost cheltuiţi 121 de milioane de lei (29 mil. euro).