Cum se va face trecerea de la stâlpii de lemn şi pierderile în reţea la smart grid?

Dincolo de noţiunile de eficienţă energetică sau de valul energi­ilor regenerabile, un alt concept începe să fie din ce în ce mai prezent în discursurile oamenilor din energie, acela de reţele inteligente. Dezvoltarea conceptului de smart grid în România se dovedeşte a fi însă un lucru destul de complicat de realizat, specialiştii din piaţă spunând că pentru a începe "trebuie să ştim unde vrem să ajungem."

Declaraţiile vin în contextul în care reorganizarea sistemului energetic prin regruparea unităţilor de producţie în două companii gigant înregistrează o întârziere de jumătate de an, iar strategia energetică este deocamdată doar un document despre care încă se discută, neavând o formă publică.

În linii mari, o reţea inteligentă de energie electrică este o reţea care permite în timp real un schimb de informaţii între furnizorul de energie şi consumatorul final. Astfel, cel din urmă poate să-şi diminueze consumul şi deci facturile, iar primul poate să-şi regleze costurile în funcţie de cunoaşterea unei cereri reale.
Smart grid-ul devine un concept cu atât mai necesar cu cât în România, potrivit specialiştilor din piaţă, circa 20% din energia produsă se pierde sau este fraudată.

"Pentru a avea un Smart Grid ai nevoie de o viziune finală. Trebuie să ştim unde vrem să ajungem. Transelectrica are în acest moment elementele unei reţele inteligente", a spus ieri Stelian Gal, directorul general al companiei, în cadrul conferinţei Mediafax talks about Energy.

Concret, pentru un casnic de exemplu, dezvoltarea unei reţele de tip inteligent înseamnă monitorizarea consumului de energie în timp real. În afară de acest lucru, reprezentanţi ai unor giganţi industriali, aşa cum este cazul General Electric, spuneau recent că dincolo de această monitorizare tendinţa este aceea de a dezvolta dispozitive capabile să-i transmită consumatorului intervalul de timp când este cel mai ieftin să consume energia, în contextul în care sunt perioade orare când consumul este la vârf, iar preţurile sunt foarte mari.
Potrivit acestora, de obicei seara, când toată lumea vine de la muncă şi începe să dea drumul la televizoare, maşini de spalat şi alte electrocasnice consumul de energie creşte şi la fel şi preţul, indicat fiind ca aceste dispozitive să înceapă să funcţioneze în intervale orare în care energia este mai ieftină.

"Prin ordin de ministru s-a semnat în urmă cu câteva zile planul de acţiune pentru dezvoltarea reţelelor smart grid. Este clar că acest concept va remodela toată gândirea noastră în privinţa investiţiilor pe termen lung", a spus la rândul său Claudiu Stafie, secretar de stat în Ministerul Economiei.
Costurile pentru realizarea acestui tip de reţea sunt semnificative. Potrivit preşedintelui Comisiei de servicii şi industrii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, la nivel european suma stabilită a fi alocată în acest sens se ridică la circa 4,2 miliarde de euro.

Banii şi lipsa de strategie sunt însă nişte puncte vulnerabile când vine vorba de smart grid, în contextul în care România nu are o strategie energetică, iar fondurile pentru investiţii sunt extrem de greu de atras. Reprezentanţii Ministerului Economiei spun însă că la începutul anului 2011 va începe dezbaterea publică pe un proiect de strategie energetică valabil pentru 2010-2035.
"Pentru România există un drum de la care nu ne vom putea abate, mesajul pe care Bruxellesul îl dă fiind acela al creşterii investiţiilor. Cred că prin cele două companii de stat vom putea creşte investiţiile. La începutul anului viitor cred că acest proiect va fi finalizat", spune Mihai David, directorul general al Hidroelectrica. El a menţionat că şi la nivelul producătorilor de energie se fac paşi importanţi în ceea ce priveşte modernizarea sistemului. "Avem un proiect pilot al centralei virtuale, al unei unităţi care să poată funcţiona fără personal".
O altă modalitate prin care se poate dezvolta sistemul energetic este aceea a exploatării potenţialului hidroenergetic în uni­tăţi cu o capacitate medie.

"Cred că trebuie să realizăm o strategie alături de Ministerul Mediului. Sunt zone unde se pot face investiţii, dar în care nu putem intra din cauza restricţiilor de mediu. Nu putem muri de foame fiind însă extrem de sănătoşi", a mai precizat David. El a făcut referire la faptul că o investiţie într-o centrală la Islaz de 360 de milioane de euro este blocată din 2008 din cauza faptului că în zona respectivă au fost văzute două specii de păsări protejate. Acestea sunt pescărelul albastru şi pasărea ogorului. Cu toate acestea, compania speră că la începutul anului viitor va lua acordul de mediu necesar dezvoltării acestei investiţii.îî