Oficialii UE merg la Dublin să rezolve problema băncilor irlandeze. Anglia promite să ajute cu bani

Autor: Gabriel Razi 17.11.2010

Deşi încă nu a cedat complet presiunilor făcute de restul statelor din zona euro pentru a accepta un ajutor financiar, executivul irlandez va analiza împreună cu oficiali ai UE, FMI şi BCE starea sistemului bancar şi măsurile prin care acesta poate fi readus pe linia de plutire. Deşi are bani să se finanţeze până în vara anului viitor, executivul de la Dublin se gândeşte să apeleze la fonduri internaţionale pentru a-şi ajuta băncile şi a calma astfel investitorii.



Miniştrii de finanţe ai ţărilor din zona euro au căzut de acord să ofere ajutor Irlandei în caz de nevoie, iar oficiali ai Uniunii Europene urmează să se deplaseze la Dublin pentru a purta discuţii preliminare privind un viitor plan de salvare alături de autorităţile irlandeze, scrie Financial Times.

Şi Marea Britanie urmează să joace un rol important, ministrul de finanţe George Osborne declarând că "vom face ceea ce este în interesul Marii Britanii. Irlanda este cel mai apropiat vecin şi este în interesul nostru ca economia irlandeză să reu­şească." Cotidianul american de business The Wall Street Journal scrie că pachetul de finanţare pe care l-ar putea primi Irlanda se va ridica la aproximativ 100 de miliarde de euro. În luna mai UE şi FMI au oferit Greciei o finanţare de urgenţă de 110 miliarde de euro.

Concluziile întâlnirii miniştrilor de finanţe de la Bruxelles sunt un semn clar că executivul lui Brian Cowen urmează să accepte ajutor financiar de la UE şi FMI. Cele mai puternice economii europene, în frunte cu Germania, au făcut presiuni pentru demararea cât mai rapidă a unui plan de salvare a Irlandei, a cărei fragilitate economică ameninţă zona euro.
Ministrul de finanţe al executivului din Dublin Brian Lenihan susţine că Irlanda nu este pregătită să accepte planul de sal­vare, dar că discuţiile trebuie purtate pen­tru a calma dezechilibrele din pieţe care "ameninţă atât Irlanda, cât şi zona euro".

"Dicuţiile pot fi considerate ca o intensificare a pregătirilor pentru lansarea unui program de salvare", spune comisarul european Olli Rehn.
Investitorii se tem că problemele economiei irlandeze se vor extinde în celelalte state cu economii vulnerabile din zona euro, cum ar fi Spania sau Portugalia. Dacă o criză ar afecta o ţară precum Spania, a patra cea mai mare economie din zona euro, capacitatea de recuperare economică a regiunii ar fi profund afectată, ameninţând chiar existenţa monedei unice europene.

Lansarea unui program de salvare a Irlandei întârzie pentru că Dublinul nu doreşte să renunţe la o parte din autonomia sa economică în dauna spe­cialiştilor de la FMI. Pe de altă parte, unele dintre statele europene îşi con­diţionează participarea la programul de salvare de supravegherea economică strictă derulată de FMI.
"Diferenţa faţă de Grecia este că acum suntem pregătiţi în totalitate", crede ministrul de finanţe francez Christine Lagarde.

Posibila implicare a Marii Britanii în planul de salvare a Irlandei reflectă relaţia dintre cele două state. Deşi nu face parte din zona euro, Marea Britanie este unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai Irlandei, în timp ce băncile englezeşti sunt puternic expuse pe creditele ipotecare şi finanţarea auto­rităţilor de la Dublin. Astfel exe­cutivul de la Londra este direct interesat de salvarea sistemului bancar şi a economiei irlandeze.
Analiştii consideră că în cazul lansării unui program de salvare, FMI va furniza jumătate din fonduri, în timp ce Marea Britanie şi Uniunea Europeană vor suporta cealaltă jumatate.

Scenariile previzionate pentru salvarea sistemului bancar din Irlanda sunt estimate a valora între 45 de miliarde de euro şi 50 de miliarde de euro, în timp ce readucerea pe linia de plutire a economiei ar putea costa între 80 de miliarde de euro şi 110 miliarde de euro.

Marea Britanie are cea mai ridicată expunere faţă de Irlanda
Unul dintre motivele pentru care cele mai puternice economii europene fac presiuni pentru salvarea Dublinului este cantitatea substanţială de împrumuturi pe care băncile europene le-au acordat-o companiilor, persoanelor fizice şi autorităţilor irlandeze, scrie The Wall Street Journal.
Băncile europene au în total o expunere faţă de Irlanda de peste 480 mld. euro, iar creditorii britanici sunt cei mai expuşi, cu 164 mld. euro împrumutaţi unei largi varietăţi de instituţii irlandeze.

Royal Bank of Scotland are cea mai mare expunere pe Irlanda prin intermediul operaţiunilor derulate de subsidiara Ulster Bank. RBS mai deţine, de asemenea, şi obligaţiuni emise de executivul de la Dublin. Analiştii consideră că expunerea RBS se ridică la peste 41 mld. euro, din care cea mai mare parte este formată din credite ipotecare.
Pieţele au reacţionat după ce oficialiii europeni nu au reuşit să convingă autorităţile de la Dublin de necesitatea accesării fondurilor europene pentru salvarea economiei. Acţiunile RBS au căzut cu 3,45%, până la 40,86, pe bursa londoneză.
Lloyds Banking urmează RBS din punctul de vedere al expunerii pe Irlanda, cu împrumuturi de 20 mld. euro, însă, alte instituţiii financiare importante cum ar fi HSBC sau Barclays nu derulează operaţiuni majore de retail în Irlanda, având expuneri minimale.
Germania se află pe locul al doilea după Marea Brtianie din punctul de vedere al expunerii pe Irlanda, cu o sumă de peste 150 mld. euro. Gabriel Razi