Oficialii UE merg la Dublin să rezolve problema băncilor irlandeze. Anglia promite să ajute cu bani
Deşi încă nu a cedat complet presiunilor făcute de restul statelor din zona euro pentru a accepta un ajutor financiar, executivul irlandez va analiza împreună cu oficiali ai UE, FMI şi BCE starea sistemului bancar şi măsurile prin care acesta poate fi readus pe linia de plutire. Deşi are bani să se finanţeze până în vara anului viitor, executivul de la Dublin se gândeşte să apeleze la fonduri internaţionale pentru a-şi ajuta băncile şi a calma astfel investitorii.
Miniştrii de finanţe ai ţărilor din zona euro au căzut de acord
să ofere ajutor Irlandei în caz de nevoie, iar oficiali ai Uniunii
Europene urmează să se deplaseze la Dublin pentru a purta discuţii
preliminare privind un viitor plan de salvare alături de
autorităţile irlandeze, scrie Financial Times.
Şi Marea Britanie urmează să joace un rol important, ministrul de
finanţe George Osborne declarând că "vom face ceea ce este în
interesul Marii Britanii. Irlanda este cel mai apropiat vecin şi
este în interesul nostru ca economia irlandeză să reuşească."
Cotidianul american de business The Wall Street Journal scrie că
pachetul de finanţare pe care l-ar putea primi Irlanda se va ridica
la aproximativ 100 de miliarde de euro. În luna mai UE şi FMI au
oferit Greciei o finanţare de urgenţă de 110 miliarde de
euro.
Concluziile întâlnirii miniştrilor de finanţe de la Bruxelles sunt
un semn clar că executivul lui Brian Cowen urmează să accepte
ajutor financiar de la UE şi FMI. Cele mai puternice economii
europene, în frunte cu Germania, au făcut presiuni pentru demararea
cât mai rapidă a unui plan de salvare a Irlandei, a cărei
fragilitate economică ameninţă zona euro.
Ministrul de finanţe al executivului din Dublin Brian Lenihan
susţine că Irlanda nu este pregătită să accepte planul de salvare,
dar că discuţiile trebuie purtate pentru a calma dezechilibrele
din pieţe care "ameninţă atât Irlanda, cât şi zona euro".
"Dicuţiile pot fi considerate ca o intensificare a pregătirilor
pentru lansarea unui program de salvare", spune comisarul european
Olli Rehn.
Investitorii se tem că problemele economiei irlandeze se vor
extinde în celelalte state cu economii vulnerabile din zona euro,
cum ar fi Spania sau Portugalia. Dacă o criză ar afecta o ţară
precum Spania, a patra cea mai mare economie din zona euro,
capacitatea de recuperare economică a regiunii ar fi profund
afectată, ameninţând chiar existenţa monedei unice europene.
Lansarea unui program de salvare a Irlandei întârzie pentru că
Dublinul nu doreşte să renunţe la o parte din autonomia sa
economică în dauna specialiştilor de la FMI. Pe de altă parte,
unele dintre statele europene îşi condiţionează participarea la
programul de salvare de supravegherea economică strictă derulată de
FMI.
"Diferenţa faţă de Grecia este că acum suntem pregătiţi în
totalitate", crede ministrul de finanţe francez Christine
Lagarde.
Posibila implicare a Marii Britanii în planul de salvare a Irlandei
reflectă relaţia dintre cele două state. Deşi nu face parte din
zona euro, Marea Britanie este unul dintre cei mai importanţi
parteneri comerciali ai Irlandei, în timp ce băncile englezeşti
sunt puternic expuse pe creditele ipotecare şi finanţarea
autorităţilor de la Dublin. Astfel executivul de la Londra este
direct interesat de salvarea sistemului bancar şi a economiei
irlandeze.
Analiştii consideră că în cazul lansării unui program de salvare,
FMI va furniza jumătate din fonduri, în timp ce Marea Britanie şi
Uniunea Europeană vor suporta cealaltă jumatate.
Scenariile previzionate pentru salvarea sistemului bancar din
Irlanda sunt estimate a valora între 45 de miliarde de euro şi 50
de miliarde de euro, în timp ce readucerea pe linia de plutire a
economiei ar putea costa între 80 de miliarde de euro şi 110
miliarde de euro.
Marea Britanie are cea mai ridicată expunere faţă de
Irlanda
Unul dintre motivele pentru care cele mai puternice economii
europene fac presiuni pentru salvarea Dublinului este cantitatea
substanţială de împrumuturi pe care băncile europene le-au
acordat-o companiilor, persoanelor fizice şi autorităţilor
irlandeze, scrie The Wall Street Journal.
Băncile europene au în total o expunere faţă de Irlanda de peste
480 mld. euro, iar creditorii britanici sunt cei mai expuşi, cu 164
mld. euro împrumutaţi unei largi varietăţi de instituţii
irlandeze.
Royal Bank of Scotland are cea mai mare expunere pe Irlanda prin
intermediul operaţiunilor derulate de subsidiara Ulster Bank. RBS
mai deţine, de asemenea, şi obligaţiuni emise de executivul de la
Dublin. Analiştii consideră că expunerea RBS se ridică la peste 41
mld. euro, din care cea mai mare parte este formată din credite
ipotecare.
Pieţele au reacţionat după ce oficialiii europeni nu au reuşit să
convingă autorităţile de la Dublin de necesitatea accesării
fondurilor europene pentru salvarea economiei. Acţiunile RBS au
căzut cu 3,45%, până la 40,86, pe bursa londoneză.
Lloyds Banking urmează RBS din punctul de vedere al expunerii pe
Irlanda, cu împrumuturi de 20 mld. euro, însă, alte instituţiii
financiare importante cum ar fi HSBC sau Barclays nu derulează
operaţiuni majore de retail în Irlanda, având expuneri
minimale.
Germania se află pe locul al doilea după Marea Brtianie din punctul
de vedere al expunerii pe Irlanda, cu o sumă de peste 150 mld.
euro. Gabriel Razi