Bogăţiile statului sunt de 15 mld. euro

Din cele mai valoroase 100 de companii din România, doar în 28 statul deţine anumite participaţii, minoritare sau majoritare, iar dintre acestea 22 activează în domeniul energiei. Potrivit calculelor făcute de ZF alături de casa de investiţii Capital Partners în cadrul Anuarului Top 100 cele mai valoroase companii din România, bogăţiile statului, prin acţiunile pe care le are în cele 28 de companii, se ridică la 15 mld. euro, mai bine de 10 mld. euro fiind aduse exclusiv de domeniul energetic.

Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz, toate Electricile neprivatizate sau participaţiile minoritare pe care statul le mai are în companii precum Petrom reprezintă cea mai importantă zestre pe care România o mai are. De altfel, importanţa sectorului energetic a fost subliniată şi anul acesta, când pentru prima dată în cei cinci ani de când ZF editează anuarul celor mai valoroase companii din România, o firmă de stat din energie a intrat în Top 3 devansând o companie de servicii. Este vorba despre Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie local, care, cu o valoare de peste 3,3 mld. euro, i-a luat locul lui Orange.

"Suntem pentru prima dată pe podium. Hidroelectrica este locomotiva sistemului energetic şi poate o transformăm şi în locomotiva creşterii economice", a spus Mihai David, directorul general al companiei care a raportat în primele nouă luni un profit de circa 100 mil. euro faţă de pierderile de circa 24 mil. euro din 2009.

De altfel, una dintre temele care s-au regăsit de mai multe ori în ultima vreme în discursul directorului Hidroelectrica a fost că ascensiunea economiei româneşti va avea la bază energia şi agricultura.

"Valoarea companiilor ar putea fi mai mare şi de multe ori acest lucru porneşte chiar de la management. Un exemplu în acest sens este chiar Hidroelectrica. Firma nu a beneficiat de schimbări majore la nivelul operaţiunilor şi cu toate acestea rezultatele au fost cu mult mai bune. De multe ori, valoarea acestor companii de stat este dată de ceea ce se vede, dar ce este cu adevărat în ele poate fi mult mai mare", spun specialiştii din piaţă.

Statisticile arată că rezultatele obţinute de companiile de stat sunt cu mult sub aşteptări. De exemplu, primele 45 de companii controlate de statul român, printre care se numără şi cele active în partea de transporturi sau de servicii, dincolo de cele prezente în domeniul energetic, au avut anul trecut afaceri de 10 miliarde de euro, dar nu au adus bani în vistieria statului, ci dimpotrivă au înregistrat pierderi cumulate de 70 de milioane de euro.

Specialiştii din piaţă spun că unul dintre principalele motive care stau la baza acestor rezultate dezamăgitoare este managementul companiilor. În contextul în care regula de bază este aceea a numirilor sau înlocuirilor de directori generali de cele mai multe ori pe criterii politice, atingerea performanţei prin nişte obiective stabile rămâne în multe cazuri o misiune imposibilă. Doru Lionăchescu, partenerul principal al casei de investiţii Capital Partners, spunea recent că firmele de stat sunt nucleul în jurul cărora căpuşează fel şi fel de firme, problema fiind cea a deciziei politice.

Dincolo de managementul defectuos, statul suferă şi de o lipsă de viziune. De exemplu, Ministerul Economiei încearcă acum să vândă o parte din pachetul de acţiuni pe care îl deţine la Petrom. Ţinând cont de modul în care a fost atacată Bursa de criză, acum mai încasează circa 450 mil. euro. În 2005 ar fi încasat circa 900 mil. euro.

Mai mult, în ultimii ani strategiile gândite pentru dezvoltarea unor sectoare, aşa cum este cazul energiei, au fost schimbate de la o guvernare la alta, deşi acestea erau anunţate ca având "termen de valabilitate" pentru cel puţin zece ani.

Astfel statul a trecut de la ideea de a privatiza totul la conceptul de campioni naţionali, iar mulţi din piaţă spun că este normal să fie aşa în contextul în care în domeniul energetic lupta în pieţe se dă de la gigant integrat la gigant. Potrivit declaraţiilor lui David, cei doi giganţi energetici prin care statul încearcă să regrupeze unităţile de producţie de electricitate ar urma să devină operaţionali la începutul anului viitor.