Cine a fost Luca din Cipru/ de Stelian Ţurlea

Elena Lazăr
Relaţiile româno-cipriote. Mică enciclopedie
Editura Omonia

Cel mai recent titlu al Editurii Omonia oferă, cu "armele" enciclopedisticii, o reconstituire, din Antichitate până în imediata actualitate a anului 2010, a momentelor şi etapelor în care destine colective sau individuale din spaţiile cipriot şi românesc s-au întâlnit, au colaborat sau au convieţuit în sfera politică, social-economică sau spirituală.
Iar aceste confluenţe au fost mai numeroase şi mai substanţiale decât s-ar crede, şi se mai crede încă, la o primă şi grăbită abordare. Până astăzi, când cele două state se regăsesc în cadrul organismului comun căruia ambele îi aparţin - Uniunea Europeană. Elenismul dezvoltat pe teritoriul României de două milenii şi jumătate constituie unul dintre cele mai bogate şi interesante capitole din istoria diasporei greceşti. La rândul său, elenismul cipriot este legat, în zbuciumata sa evoluţie istorică, prin numeroase fire de spaţiul românesc.
Prima parte a volumului urmăreşte, în ordine cronologică, firul interferenţelor dintre cele două spaţii, mereu în contextul mai larg, regional şi european.
Un al doilea segment al cărţii îl reprezintă dicţionarul biografic al cărturarilor ciprioţi care s-au perindat de-a lungul veacurilor pe meleagurile româneşti, înscriind pagini strălucite în istoria spaţiului unde au trăit şi s-au afirmat. Luca din Cipru, mitropolit al Ungrovlahiei, diplomat al domnului Ţării Româneşti Mihai Viteazul şi creator al unei vestite şcoli de caligrafie, Markos Porfyropoulos, director al Academiei Domneşti din Bucureşti la început de secol 18, diaconul Kyprianos, care, după 18 ani de viaţă la Iaşi, a ajuns arhiepiscop al Ciprului şi fondator de şcoală la Nicosia după model românesc, Epaminondas Frangoudis, profesor la Universitatea din Bucureşti sunt doar câteva dintre cele mai reprezentative nume.
Medalioanele consacrate scriitorilor din Cipru prezenţi cu traduceri în limba română, ca şi repertoriul tălmăcirilor româneşti din domeniu şi bibliografia, poate mai amplă decât de obicei, sunt menite să evidenţieze contribuţia şcolii româneşti de studii neoelene la cercetarea elenismului cipriot şi la promovarea literelor cipriote în România.
Materialul iconografic prezent în lucrare constituie, la rândul lui, un argument convingător al multiplelor contacte dintre locuitorii celor două spaţii, insula Cipru şi teritoriul României de azi, ale căror statornice relaţii de prietenie nu au fost niciodată umbrite.
Serviciile Culturale ale Ministerului cipriot al Educaţiei şi Culturii şi Bank of Cyprus Romania au asigurat, prin sprijinul oferit, editarea lucrării în condiţii grafice demne de dublul moment jubiliar al acestui an: 50 de ani de la proclamarea independenţei Ciprului şi jumătate de secol de relaţii diplomatice dintre România şi Cipru.