Consumul de zahăr va stagna din cauza scăderii puterii de cumpărare
Consumul de zahăr din România va stagna în acest an la aproape
550.000 de tone, pe fondul scăderii puterii de cumpărare a
populaţiei, iar piaţa este estimată la 275 milioane euro, a
declarat directorul executiv al Patronatului Zahărului Gheorghe
Bejan.
"Acest consum creşte în anii extrem de favorabili fructelor şi
legumelor (conserve) şi se comportă corespunzător în anii
dificili. Cum 2010 a fost un an dificil şi puterea de cumpărare a
scăzut, nu ne aşteptăm la creşterea cifrei de 550.000 de tone de
zahăr", a afirmat Bejan.
El a adăugat că scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor şi
creşterea TVA la 24% au dus la diminuarea livrărilor.
"Producătorii aşteaptă însă finalul de an, sărbătorile
însemnând o perioadă importantă pentru vânzări", a spus
Bejan.
Din consumul total de zahăr, aproape 200.000 de tone reprezintă
producţie internă, iar restul importuri din statele
europene.
"În ţară, se produc circa 100.000 de tone de zahăr din sfeclă la
fabricile din Roman, Bod, Luduş şi Oradea, şi aproape 100.000 de
tone de zahăr din zahăr brut la unităţile de producţie din Corabia,
Călăraşi, Buzău, Lieşti, Urziceni, Bod şi Oradea. Restul, adică
aproximativ 350.000 de tone, reprezintă zahăr alb importat din UE",
a spus reprezentantul Patronatului Zahărului.
El a adăugat că în acest an producţia internă a scăzut în contextul
în care Uniunea Europeană a renunţat la producţia din zahăr brut
sub regim de cote. Astfel, dacă anul trecut România avea o cotă de
rafinare a zahărului brut din trestie de zahăr de 330.000 de tone,
în 2010 cantitatea a scăzut la 100.000 de tone.
Potrivit patronatului, consumul industrial (răcoritoare, băuturi,
dulciuri şi conserve) reprezintă aproape 60% din consumul total,
iar restul înseamnă vânzarea "la raft" sau către producătorii
alimentari mici şi medii.
În România se cultivă aproape 20.000 de hectare de sfeclă de
zahăr.
"Tendinţa este de a se restrânge suprafaţa, împreună cu creşterea
cantităţii recoltate/hectar şi de apropiere a loturilor de fabrică
corespunzătoare - costuri mai mici de transport", a mai spus Bejan.