Consumul de zahăr va stagna din cauza scăderii puterii de cumpărare

Consumul de zahăr din România va stagna în acest an la aproape 550.000 de tone, pe fondul scăderii puterii de cumpărare a populaţiei, iar piaţa este estimată la 275 milioane euro, a declarat directorul executiv al Patronatului Zahărului Gheorghe Bejan.

"Acest consum creşte în anii extrem de favorabili fruc­telor şi legumelor (conserve) şi se comportă corespun­zător în anii dificili. Cum 2010 a fost un an dificil şi puterea de cumpărare a scăzut, nu ne aşteptăm la creşterea cifrei de 550.000 de tone de zahăr", a afirmat Bejan.

El a adăugat că scăderea puterii de cumpărare a consu­ma­torilor şi creşterea TVA la 24% au dus la diminuarea livrărilor.
"Producătorii aş­teap­tă însă finalul de an, sărbă­torile însem­nând o perioa­dă im­por­tantă pen­tru vânzări", a spus Bejan.
Din consumul total de zahăr, aproape 200.000 de tone repre­zintă producţie internă, iar restul impor­turi din statele europene.

"În ţară, se produc circa 100.000 de tone de zahăr din sfeclă la fabricile din Roman, Bod, Luduş şi Oradea, şi aproape 100.000 de tone de zahăr din zahăr brut la unităţile de producţie din Corabia, Călă­raşi, Buzău, Lieşti, Urziceni, Bod şi Oradea. Restul, adică aproximativ 350.000 de tone, reprezintă zahăr alb importat din UE", a spus reprezentantul Patronatului Zahărului.
El a adăugat că în acest an producţia internă a scăzut în contextul în care Uniunea Europeană a renunţat la producţia din zahăr brut sub regim de cote. Astfel, dacă anul trecut România avea o cotă de rafinare a zahărului brut din trestie de zahăr de 330.000 de tone, în 2010 cantitatea a scăzut la 100.000 de tone.

Potrivit patronatului, consumul industrial (răcoritoare, băuturi, dulciuri şi conserve) reprezintă aproape 60% din consumul total, iar restul înseamnă vânzarea "la raft" sau către producătorii alimentari mici şi medii.
În România se cultivă aproape 20.000 de hectare de sfeclă de zahăr.

"Tendinţa este de a se restrânge suprafaţa, împreună cu creşterea cantităţii recoltate/hectar şi de apropiere a loturilor de fabrică corespunzătoare - costuri mai mici de transport", a mai spus Bejan.