Reţeta performanţei în Formula 1 a celor de la McLaren: tehnologie ca la NASA condimentată cu feng shui

Îl privim cu neîncredere, amintindu-ne ziua precedentă când McLaren a pierdut titlul mondial al constructorilor în favoarea rivalilor mult mai tineri de la Red Bull Racing, iar cei doi piloţi ai echipei, Lewis Hamilton şi Jenson Button, campioni mondiali în 2008 şi 2009, au terminat sezonul pe locurile 4 şi 5. Cu siguranţă că nu a fost o zi liniştită, mai ales în biroul legendarului Ron Dennis, care a preluat echipa în urmă cu 30 de ani, ducând-o pe culmile gloriei în anii '90.

Acum, McLaren se luptă să ajungă iar în vârf, mizând pe talentul lui Hamilton, dar nu a mai câştigat un titlu al constructorilor din 1998. Dacă a fost sau nu agitaţie cu o zi înainte, nu ne putem da seama, pentru că centrul de cercetare este cufundat în linişte, iar toată lumea, de la recepţioneră până la ingineri, îşi vede de treabă.
Lacul din faţa clădirii, care începe chiar de sub geamurile mari de sticlă, pare să fi preluat orice urmă de energie negativă.
De altfel, ghidul nostru ne spune că, privită de sus, clădirea cu forme curbe şi lacul din faţă formează yin şi yang (simbolul chinezesc al binelui şi răului).
De altfel, întreaga clădire, proiectată de arhitecţii de la Foster and Partners, îmbină principiile feng shui cu tehnologia de vârf creată chiar în laboratoarele McLaren.

Astfel, faţada de sticlă este susţinut de un sistem de suspensie din fibră de carbon similar celui de pe maşinile de Formula 1, şi până şi şuruburile cu care sunt prinse plăcile din perete sunt aliniate astfel încât praful să curgă printre ele până jos.
"Totul are în vedere mai întâi partea funcţională şi mai apoi cea vizuală", ne spune ghidul, care explică cum apa din lacul adiacent este folosită pentru răcirea tunelului de vânt, utilizat pentru testarea aerodinamicităţii mo noposturilor de Formula 1, după care trece printr-o minicascadă pentru a se răci şi se întoarce înapoi în lac unde este filtrată de cei 300 de peşti care îl populează.

Trecem apoi prin sala de antrenament, dotată cu piscină închisă, unde se antrenează piloţii, dar şi mecanicii echipei. Un aparat ciu dat ne atrage atenţia, unde piloţii îşi antrenează muşchii braţelor şi ai gâtului cu ajutorul unui dispozitiv care seamănă cu un aparat de tortură: de o cască sunt agăţate mai multe greutăţi, care ajung până la 50 de kilograme, şi care simulează forţa la care gâtul piloţilor este supus în momentul virajelor. Vizitatorii nu mai au voie să testeze acest aparat, ne spune ghidul. Urmează un tur prin "laboratoarele de crea ţie", unde inginerii pro­iectează şi creează şasiul şi toate compo nentele monopostului de Formula 1. Într-o atmosferă relaxată, inginerii compară notiţe, măsoară şi analizează piesele în cel mai mic detaliu, până la o marjă de eroare de câţiva microni.
"Atelierul de piese funcţionează 24 de ore din 24. Permanent trebuie înlocuit ceva. În afară de şasiu, majoritatea componentelor monopostului sunt înlocuite pe parcursul anului", ne explică ghidul.

Inginerii încearcă să îmbunătăţească în permanenţă maşinile, adăugându-le elemente noi pentru a le spori aerodinamicitatea şi ma ne vrabilitatea pe circuit. Uneori, FIA (Federaţia Internaţională de Automobilism) - arbitrul campionatului de Formula 1 - intervine pentru a interzice anumite modificări, însă constructorii sunt mereu cu un pas înainte.
Totul pleacă de la centrul de comandă, ne explică reprezentanţii McLaren, o încăpere întunecată cu multe monitoare, unde o echipă de 16-20 de analişti urmăreşte fiecare detaliu al antrenamentelor şi curselor. Zeci de gigabaiţi de date culese de senzorii de pe monoposturile de Formula 1 sunt trimişi către acest centru de comandă în timp real, cu o întârziere de 2-3 secunde. Analiştii monitorizează atent datele şi observă unde sunt probleme, după care transmit rapoartele lor către echipa de ingineri, care creează peste noapte piese noi, care ajung pe monoposturi înainte de următoarea cursă.

În urma turului rămâi cu impresia că For mula 1 nu e un sport, ci o etalare de teh nologie de vârf coordonată de instrumente de mare precizie. De altfel, piloţii îşi petrec cea mai mare parte a timpului în simulatorul 3D, unde repetă de sute de ori traseele ajungând să le ştie pe de rost. Cu toate astea, piloţii sunt vedetele, ei câştigă milioane de euro, ei iau toţi laurii. Şi pivind muzeul din holul centrului tehnologic îţi aminteşti de ce. Aliniate în centru sunt mono posturile albe conduse în anii '90 de Ayrton Senna şi Alain Prost, două dintre legendele sportului cu motor, care au câştigat câte trei titluri mondiale cu McLaren şi au adus echipei britanice cinci titluri la constructori.
În lupta cu secundele, talentul de atunci trebuie înlocuit acum cu tehnologia.