Cu bănci ce deţin active de patru ori mai mari ca economia, Irlanda nu se poate salva singură

Pentru a nu-şi strica imaginea înainte de alegerile parlamentare din 25 noiembrie, guvernanţii încearcă să "camufleze" finanţarea externă ca ajutor pentru bănci, nu pentru stat, dar distincţia dintre cele două a devenit insesizabilă când statul a decis să garanteze activele băncilor în septembrie 2008", scrie Financial Times.

"Cele două (statul şi băncile, n. red.) au devenit unul şi acelaşi lucru: este ca o omletă din care nu mai poţi scoate ingredientele", explică plastic Brian Lucey, profesor la Trinity College din Dublin.

"Pierderea suveranităţii economice este cea mai grea umilinţă pentru un partid de talia Fianna Fail, prezent pe scena politică încă de la declararea independenţei statului. De aceea se discută despre salvarea băncilor şi nu a statului", susţine decanul Şcolii de Ştiinţe Politice şi Sociologice de la Universitatea din Dublin, Chris Curtin.

Oficialii guvernului condus de Brian Cowen susţin că pot opri singuri hemoragia sistemului financiar, operaţie a cărei factură este estimată la 50 mld. euro, însă oficialii europeni alături de specialiştii de la Banca Centrală Europeană cred că problemele băncilor irlandeze sunt mult mai profunde.

Bănci prea mari comparativ cu economia

Comisarul european pentru probleme economice Olli Rehn crede că economia irlandeză nu este suficient de puternică pentru a stopa derapajul sistemului său bancar. "Sectorul bancar irlandez trebuie să redevină viabil şi sustenabil", susţine oficialul european.

Cu toate că Irlanda nu a înaintat o cerere explicită de asistenţă, Olli Rehn precizează că fondurile europene destinate salvării "tigrului celtic" ar putea fi concentrate cu precădere către sistemul bancar.

Sectorul bancar irlandez este imens în comparaţie cu economia ţării, activele creditorilor ajungând la 400% din PIB, iar portofoliile insituţiilor financiare abundând de active toxice, majoritatea provenite din excesele boom-ului imobiliar, în timp ce deponenţii se grăbesc să îşi retragă banii.

Analiştii consideră că cei mai afectaţi creditori irlandezi, Allied Irish şi Bank of Ireland, au nevoie de injecţii de capital de 15 mld. euro după ce au pierdut împreună în această toamnă depozite în valoare de 20 mld. euro.

Băncile irlandeze se confruntă acum cu o nouă serie de probleme, banca centrală a Irlandei raportând că numărul persoanelor care nu mai reuşesc să îşi plătească ratele creditelor ipotecare a crescut în ultimele luni de la 4,6% până la 5,1%.

Unii experţi susţin că dimensiunea portofoliului de credite ipotecare neperformante este una dintre cele mai importante vulnerabilităţi ale băncilor. Zvonurile că problemele băncilor irlandeze sunt mult mai profunde decât s-a crezut iniţial au izolat instituţiile financiare irlandeze pe pieţe, destinaţia predilectă pentru finanţarea operaţiunilor curente.

Se lucrează la planul de salvare

Dimensiunea şi mecansimele planului de salvare vor fi determinate de oficialii europeni, specialiştii BCE şi cei ai FMI, care urmează să identifice probleme băncilor din Irlanda.

"Discuţiile au rolul de a vedea dacă statul poate acoperi nevoile financiare ale sectorului bancar. Dacă nu este posibil, atunci probabil va fi nevoie de o intervenţie europeană", spune ministrul de finanţe belgian Didier Reynders.

Liderii zonei euro încearcă să calmeze pieţele făcând front comun alături de Marea Britanie pentru a opri extinderea crizei irlandeze. Autorităţile au refuzat să facă estimări asupra dimensiunii planului de salvare, însă oficialii executivului Cowen par din ce în ce mai convinşi că bailout-ul este inevitabil.

"Dacă problemele băncilor sunt prea mari pentru ca statul să poată face faţă, atunci Europa este gata să ne ajute", concluzionează ministrul de finanţe irlandez, Brian Lenihan.

Cum va fi salvată Irlanda

Câţi bani are la dispoziţie Europa?

UE intenţionează să salveze Irlanda cu ajutorul Mecanismului European de Stabilitate Financiară (EFSM) şi al Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (EFSF), scrie The Telegraph. EFSM poate asista financiar o economie europeană cu fonduri până la 60 mld. euro, în timp ce EFSF are la dispoziţie 440 mld. euro.

Cineva va sări primul în ajutorul Irlandei?

FMI inenţionează să participe cu echivalentul a 50% din fondurile pe care oficialii europeni le vor dedica Irlandei, însă procentul cu care FMI-ul se va implica poate fi şi mai mic, unele surse considerând că ar putea fi de 30%.

Cât va dura până când fondurile vor ajunge la Dublin?

Oficialii europeni estimează că de la luarea deciziei de salvare a Irlandei şi până la livrarea primelor tranşe vor trece între trei şi cinci săptămâni.

Ce condiţii vor pune creditorii internaţionali?

UE şi FMi vor impune condiţii stricte şi probabil vor face presiuni pentru majorarea fiscalităţii. Oficialii de la Bruxelles ar putea cere executivului irlandez să majoreze impozitul pentru companii de 12,5%, unul dintre avantajele Irlandei.

Care vor fi costurile pentru Irlanda?

Nu există un model exact pentru evaluarea costurilor, însă exemplul Greciei indică faptul că Irlanda va suporta o dobândă de 5% pentru aceste împrumuturi.

Care va fi dimensiunea planului de salvare?

Analiştii consideră că dimensiunea planului de salvare va gravita între 45 mld. euro şi 90 mld. euro.

Irlanda poate folosi fondurile pentru a susţine sectorul bancar?

Fondurile europene nu pot fi accesate direct de băncile irlandeze. Guvernul trebuie să se împrumute prin EFSM şi EFSF pentru a finanţa băncile.

Şeful UniCredit are coşmaruri despre Europa

Directorul grupului financiar italian UniCredit Federico Ghizzoni (foto) spune că temerile privind datoriile de stat, având în centru Irlanda, îi provoacă "coşmaruri despre Europa ca întreg". Ghizzoni a declarat că problema trebuie rezolvată urgent, pentru a salva credibilitatea Europei şi puterea monedei euro. Europa a avut instrumentele necesare pentru a face faţă crizei, dar procesele "trebuie să fie accelerate" pentru a calma volatilitatea pieţelor, a continuat şeful UniCredit.

"Sunt îngrijorat de faptul că, dacă situaţia nu va fi abordată adecvat în plan politic, pieţele vor continua să reacţioneze, generând volatilitate", a arătat Ghizzoni. Întrebat dacă Irlanda ar trebui să accepte un bailout, Ghizzoni a spus că "ar fi bine să se ajungă la un acord, dar trebuie respectată independenţa Irlandei". Vlad Popescu