Nagy, BNR: Adoptarea unilaterală a euro nu este nici posibilă, nici viabilă

România nu se află într-o poziţie confortabilă din perspectiva adoptării monedei unice europene din cauza creşterii datoriei publice, precum şi a deficitului bugetar şi riscului de ţară încă ridicate, dar menţine ţinta de intrare în zona euro la orizontul anului 2015, afirmă Agnes Nagy, membru în Consiliul de Administraţie al BNR.

Situaţia este înrăutăţită de deficitele excesive, dar şi de o serie de vulnerabilităţi care decurg din dependenţa de pieţele externe şi de spaţiul limitat de mişcare al autorităţilor, consideră Nagy, care se află la al doilea mandat în CA al BNR, fiind propusă pentru această funcţie de UDMR.

Nagy apreciază că adoptarea unilaterală a euro - sugerată uneori în mediile de business - "nu este nici posibililă şi nici viabilă, întrucât nu înlocuieşte procesul de reformă şi de restructurare necesare economiei".

BNR a respins în mai multe rânduri ideea adoptării unilaterale a euro, care s-ar traduce într-o pierdere a autonomiei politicii monetare.

Nagy spune că în perspectiva intrării în zona euro în ianuarie 2015, România ar trebui să intre în ERM II - mecanismul premergător adoptării monedei unice, care reprezintă un test de stabilitate a monedei naţionale - în 2012. Intrarea în ERM II cu trei ani înainte de adoptarea efectivă a monedei ar asigura îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală, dar şi realizarea unor progrese importante în procesul de convergenţă reală.

"Adoptarea euro trebuie să fie ultima şi nu prima fază a procesului de convergenţă", argumentează Nagy imposibilitatea adoptării euro înainte de a îndeplini criteriile de convergenţă reală.

Principalul indicator de convergenţă reală urmărit la nivelul Comisiei Europene este valoarea Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor. Nivelul PIB/cap locuitor era în România de 5.500 de euro la nivelul anului trecut, comparativ cu o medie de 25.500 de euro în Uniunea Europeană.

Totodată, România nu îndeplineşte decât unu din cele cinci criterii de convergenţă nominală stabilite prin Tratatul de la Maastricht, şi anume, nivelul datoriei publice, situat la 23,7% faţă de un prag maxim de 60% din PIB.

În schimb, inflaţia medie şi rata dobânzilor pe termen lung depăşesc cu patru puncte procentuale pragurile stabilite de oficialii europeni, în timp ce deficitul bugetar este cu peste cinci puncte mai mare decât nivelul maxim admis.

Nici alte ţări candidate la adoptarea monedei euro nu stau însă mult mai bine la acest capitol, Polonia îndeplinind de asemenea un singur criteriu - cel al datoriei publice. Totuşi, decalajele faţă de criteriile de la Maastricht sunt semnificativ mai mici prin comparaţie cu România.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea recent că se menţine ţinta de trecere la euro în ianuarie 2015, însă îndeplinirea acestui obiectiv va depinde de consolidarea fiscală şi de modul în care ţara va suporta acest proces.

Unii economişti spun însă că, având în vedere ultimele tendinţe macroeconomice, adoptarea euro nu va avea loc înainte de 2017.