Rekkers, BT: De la începutul crizei am avut o politică agresivă de provizionare şi ne-a prins bine

De pe locul opt în ierarhia pe 2009 a celor mai mari bănci de pe piaţă, Banca Transilvania (BT) a urcat pe patru după datele de la 30 septembrie 2010, majorându-şi cota de piaţă de la 5,9% la 6,2%. În 2008, banca deţinea 5,4% din activele bilanţiere ale sistemului bancar, clasându-se pe locul şapte.

"Locul al patrulea pe piaţa bancară este dovada faptului că politica noastră de a continua să acordăm credite a dat roade. Noi chiar am creditat anul acesta şi alături de CEC - tot bancă românească - am compensat restrângerea activităţii multor bănci străine", a declarat Robert Rekkers, directorul general al BT, într-un interviu pentru ZF.

La nouă luni, banca a raportat o creştere a soldului creditelor cu 8% faţă de nivelul de la sfârşitul lui 2009, net peste media pieţei. Totuşi, obiectivul fixat la începutul anului era mult mai ambiţios, cu o creştere de 17%. "Nu este realizabilă o asemenea creştere. Este greu să ajungi la creştere de două cifre pentru că nu există nici cerere suficientă, iar mulţi clienţi nu se mai califică pentru obţinerea unui credit. Pentru trimestrul al patrulea nu mă aştept la vreun salt spectaculos, dar vom menţine trendul ascedent. Terminăm anul pe creştere şi la credite, şi la depozite."

Rekkers susţine că majorarea soldului creditelor nu s-a făcut cu preţul asumării unor riscuri care să ducă la o deteriorare substanţială a calitaţii portofoliului şi, oricum, banca a avut în ultimii doi ani o politică agresivă de provizionare. Ponderea creditelor neperformante (cu restanţe la plată mai mari de 90 de zile) a urcat la septembrie la 6,9%, de la 4,8% la începutul anului.

"Suntem clar sub media pieţei şi avem un grad de acoperire cu provizioane de 135% pentru că am avut de la începutul crizei o politică mai agresivă în constituirea de provizioane, atât deductibile, cât şi nedeductibile." Şeful BT anunţa încă din decembrie 2008 constituirea unui provizion nespecific substanţial şi nedeductibil, care a afectat profitul, dar a preîntâmpinat creşterea neperformantelor.

"Este clar că va continua perioada dificilă în termeni de credite neperformante, care vor deveni mai numeroase. Din păcate criza nu s-a terminat, iar noi nu suntem imuni, dar sper să continuăm cu rezultate echilibrate şi sper că am găsit un drum pentru ca în 2011 să ne meargă mai bine", spune Rekkers, care conduce de opt ani Banca Transilvania şi afirmă că nu are gânduri de retragere.

Spre deosebire de majoritatea celorlalţi competitori mari, cu excepţia BRD şi a CEC, raportează rezultate după standardele româneşti de contabilitate, care au cerinţe mai severe în privinţa necesarului de provizioane. Rekkers consideră că adoptarea standardelor internaţionale de raportare la 1 ianuarie 2012 va fi bine-venită, inclusiv din raţiuni de aliniere la practicile europene.

La nivelul economiei, bancherul olandez care lucrează în România de doisprezece ani spune că începe să întrevadă o creştere mică pentru 2011. "Exporturile cresc şi mă bucur că şi prin clienţii exportatori pe care îi avem - chiar dacă nu mulţi - pot confirma că sunt mai multe comenzi din afară, şi pentru componente auto, şi pentru mobilă."
Pe de altă parte, el se arată îngrijorat de ceea ce se întâmplă cu Irlanda. "A fost o suprainvestire în sectorul imobiliar într-o ţară care este de fapt doar o insulă, s-a exagerat peste poate, iar băncile sunt foarte expuse. Este o lecţie situaţia de acolo. BT nu a avut însă nici apetitul, nici tipul de finanţare necesar pentru a intra pe dezvoltarea de proiecte imobiliare, ceea ce în zilele acestea ne fereşte de multe probleme."

Prin profilul de business suntem în ochiul furtunii

Rekkers spune că politica băncii este de a-şi asuma în continuare "risc românesc", finanţând cu predilecţie IMM-uri din sectoare productive, comerţ sau construcţii. "Datorită acestui profil de business suntem şi noi în «ochiul furtunii», dar ne ajutăm clienţii de bună credinţă, restructurăm creditele, pentru că ne dăm seama că singura cale este să trecem prin criză alături de ei."

În strategia pentru 2010, Banca Transilvania şi-a stabilit ca obiectiv orientarea şi spre clientela corporate, care generează mai multe venituri şi rezistă mai bine într-o perioadă de criză.

"Creşterea creditului vine acum în mod cert mai mult de pe zona corporate, cererea de la persoane fizice şi IMM-uri fiind redusă." La sfârşitul lunii septembrie, ponderea creditelor pentru companii era de aproape 60%. Rekkers remarcă performanţa diviziei pentru medici, ale cărei afaceri cresc cu două cifre, iar ponderea neperformantelor este redusă. "Şi pentru 2011 aştept creştere de cel puţin 20%."

Cât priveşte clientela formată din companii mari, el spune că BT şi-a crescut anul acesta şi expunerea, şi numărul clienţilor, şi gradul de sofisticare al produselor şi serviciilor pe care le oferă.

"Facem eforturi să devenim mai sofisticaţi, mai deştepţi, pentru a fi interlocutori valabili pentru această categorie de clienţi. Deja am ajuns să fim luaţi în serios şi avem acces la clienţi mai mari." Slăbirea concurenţei a uşurat accesarea unor companii mari - "deşi sunt 40 de bănci pe piaţă, nu mai sunt toate active".

În acelaşi timp, remarcă lupta acerbă pentru companiile de top. "Noi nu putem fi foarte agresivi cu preţurile la euro pentru că suntem o bancă fără mamă care să ne aducă valută ieftină. Rămânem o bancă de lei, cu două treimi din bilanţ, iar aici putem fi şi noi agresivi." El spune că în cazul creditelor în euro încearcă să compenseze deficitul de competitivitate la preţ printr-o operativitate mai mare şi o înţelegere mai atentă a nevoilor clienţilor.

"Preţul este important, dar şi susţinerea pe termen lung contează. Nu vrem cotă de piaţă prin preţuri de dumping." Pe de altă parte, Rekkers susţine că BT rămâne fundamental o bancă pentru IMM-uri, care constituie "baza", în pofida profilului de risc mai ridicat al acestei categorii de clienţi.

Ordonanţa 50 ne bagă în aceeaşi oală cu băncile străine, dar noi suntem bancă românească

Şeful BT afirmă că banca va continua să plătească o primă de preţ la depozitele în euro pentru că trebuie să aibă o ofertă atractivă pentru a atrage lichidităţi.

Recent, guvernatorul BNR Mugur Isărescu se declara surprins de nivelurile ridicate ale dobânzilor practicate de bănci la depozitele în euro. "În România este lipsă de euro. Pentru noi, care nici nu avem bancă-mamă, este clar că trebuie să fim atractivi prin preţ şi vom continua politica de a oferi dobânzi mai mari", explică Rekkers.

În acest context, el se declară un adversar al Ordonanţei 50 privind contractele de credit, care cere aplicarea unei formule de calcul al preţului creditelor în euro formată din EURIBOR plus o marjă.

"Sper să înţeleagă cineva că unei bănci româneşti nu i se poate aplica automat această concepţie. BT nu este Deutsche Bank, noi ne finanţăm în euro practic ca orice român, adică ceva de genul 4% plus marjă, iar pentru client ar trebui să avem încă o marjă. Nu putem face business la modul acesta."

În schimb, Rekkers susţine că BT nu are probleme cu "comisioane ascunse". "Am avut oferte transparente, nu aici este problema pentru noi, dar vreau să fie clar că nu suntem străini să fim puşi în aceeaşi oală şi aştept o decizie echilibrată în forma finală a ordonanţei."