Pe final de mandat, omul care a cumpărat Petrom îndeamnă la optimism: Am încredere că România îşi va reveni în 2011

Ruttenstorfer, 60 de ani, a lucrat în OMV încă din 1976, iar din 2002 a ocupat funcţia de CEO şi preşedinte al consiliului de administraţie în cadrul grupului austriac. Pe final de mandat, CEO-ul OMV spune că principala realizare a sa a fost faptul că a transformat grupul dintr-o companie austriacă într-una internaţională, achiziţia Petrom fiind cireaşa de pe tort.

"Cel mai important lucru pe care l-am reuşit în mandatul meu a fost acela de a transforma OMV dintr-o companie austriacă într-un jucător major din zona centrală şi sud-est europeană. Achiziţia Petrom a fost pasul cheie în această extindere. Acum, Austria nu mai este aşa de importantă, mai reprezintă doar 10% din tot ce înseamnă OMV azi", spune Ruttenstofer.

Privatizarea Petrom este şi azi una dintre cele mai controversate decizii pe care statul român le-a luat, în contextul în care acum lupta se dă pe resurse, revenind la modă noţiunea de campioni naţionali. În 2004, anul privatizării Petrom, OMV avea circa 6.500 de angajaţi.

Petrom avea peste 50.000. Cifra de afaceri a austriecilor era de 10 mld. euro, în timp ce Petrom genera numai două miliarde de euro.

O altă diferenţă majoră era faptul că în timp ce OMV avea un profit net de 642 mil. euro, la Petrom pierderile ajungeau la 240 de milioane de euro. După privatizare, compania s-a schimbat complet, pornind de la benzinării şi politica de preţuri, care creează de altfel cele mai mari nemulţumiri în rândul românilor, până la faptul că Petrom a renunţat la una dintre cele două rafinării, la activităţile de petrochimie, dar a ales să intre pe alte segmente cum ar fi producerea de energie electrică atât din surse convenţionale, cât şi regenerabile.

Petrom, model pentru Turcia

"Structura pe care Petrom o are acum în România este structura pe care OMV o are la nivel de grup. În Austria este la fel. Activităţile sunt împărţite în companii care sunt controlate 100% de către OMV. Este o măsură de reducere a costurilor", spune Ruttenstorfer.

Finalul mandatului lui Ruttenstorfer vine într-un moment în care reprezentanţii OMV dau de înţeles că marile transformări prin care a trecut Petrom au ajuns la final, noua zonă de lucru fiind acum Turcia, unde austriecii au intrat prin preluarea Petrol Ofisi, cea mai mare reţea de benzinării din Turcia.

"Conceptul de integrare folosit pentru Petrom va fi aplicat şi în Turcia. Creşterea reală va veni din pieţele emergente. Turcia este piaţa de creştere pentru noi. Provocarea este să te muţi din pieţele mature în pieţele emergente", spune Ruttenstorfer. Potrivit acestuia, pe viitor nu se vor crea sinergii importante între activităţile din Turcia şi cele din România.

"Nu vrem să exportăm produse petroliere făcute în România în Turcia pentru că nu are sens. Petrobrazi (una dintre cele două unităţi de rafinare ale Petrom - n.red.) este o rafinărie perfectă pentru a procesa petrolul în România şi pentru a vinde produsele local. Pentru export este bună Petromidia, dar nu noi controlăm această unitate", spune Ruttenstorfer.

Directorul OMV nu a dorit să vorbească mai multe despre mandatul său care se apropie de final, spunând că toate lucrurile trebuie făcute la timpul lor. Ruttenstorfer a ţinut însă să precizeze că plecarea sa din OMV nu va avea un impact asupra managementului operaţiunilor locale.

"Plecarea mea din OMV nu va atrage după sine alte schimbări de manageri. În România încă nu se pune această problemă. Mariana Gheorghe (CEO al Petrom - n.red.) va rămâne", a mai precizat Ruttenstorfer.

Un an de răbdare pentru majorare

Trecând la lucruri legate strict de business, şeful OMV spune că majorarea uriaşă de capital de 600 de milioane de euro la Petrom, operaţiune care are un termen de finalizare până în aprilie anul viitor, ar putea fi extinsă cu un an. Astfel, Ministerul Economiei ar avea timp suficient pentru a vinde un pachet de 9,8% din acţiunile Petrom, operaţiune care oricum este întârziată.

"Guvernul ne-a rugat să aşteptăm finalizarea procesului de vânzare a pachetului de 9,8% din Petrom. Compania se descurcă acum bine şi nu este o urgenţă obţinerea acestor fonduri pentru finanţare. Nu exclud ca la următoarea adunare generală să se voteze o amânare a majorării de capital pentru un an", a spus Ruttenstorfer.

Relaxarea în ceea ce priveşte posi-bilitatea susţinerii programului de un miliard de euro pe care OMV şi l-a stabilit pentru Petrom îi face pe austrieci să amâne şi momentul posibilei vânzări a Petrom City, sediul de 100 de milioane de euro în care urmează să se mute angajaţii Petrom.

"Noi nu investim în birouri, companiile imobiliare fac acest lucru. Acum nu este posibilă vânzarea Petrom City pentru că piaţa este jos şi nici nu este necesară pentru că Petrom are lichidităţile necesare susţinerii activităţii", spune Ruttenstorfer.

Nu exportăm gaze sub formă de electroni

În ceea ce priveşte una dintre cele mai importante proiecte pe care grupul le construieşte local, centrala pe gaze de jumătate de miliard de euro de la Brazi, reprezentantul OMV spune că nu se teme de concurenţa din partea celor doi giganţi energetici prin care statul încearcă să restructureze sistemul de producţie de electricitate din România.

Mai mult, Ruttenstorfer neagă faptul că OMV îşi face centrală pe gaze pentru ca ulterior să exporte energie, în contextul în care compania vinde gazele naturale în România la un preţ de două ori mai mic faţă de gazul rusesc, neavând nicio posibilitate de export. "Nu sunt foarte îngrijorat de restructurarea sistemului energetic din România. Centrala pe care noi o construim la Brazi va avea o eficienţă de 60%, în contextul în care majoritatea centralelor din România funcţionează acum cu o eficienţă de 30%. Nu am făcut centrala de la Brazi pentru a exporta gaze sub formă de energie. Am construit această centrală pentru că noi credem că cererea internă va creşte", spune Ruttenstorfer.

Deşi România este conectată acum la sistemul vestic de transport al gazelor naturale prin conducta Arad - Szeged, companiile locale pot doar importa, nu şi exporta

"Importul de gaze prin conducta Arad-Szeged este mai ieftin, dar nu cred că se poate vorbi de cantităţi care pot da dureri de cap Gazpromului. Cred că ceea ce a cauzat anumite probleme pentru ruşi a fost, de exemplu, scăderea masivă a importurilor de gaze în contextul în care consumul pe piaţa din România a scăzut semnificativ", crede Ruttenstorfer.

În ceea ce priveşte marile proiecte de interconectare, aşa cum este cazul Nabucco, oficialul OMV spune că în prima jumătate a anului viitor este posibil să fie semnate primele contracte de alimentare cu gaze naturale, astfel încât construcţiile la acest gazoduct să poată începe în 2012.

Revenind la România, piaţa care practic a dublat dintr-un foc afacerile OMV, Ruttenstorfer îndeamnă la mai mult optimism, spunând că în 2011 va fi creştere economică şi local.

"Am încredere că România îşi va reveni în 2011. Aţi intrat în recesiune cu un an în urma economiilor europene şi veţi ieşi cu un an mai târziu, dar este nevoie de mai mult optimism. Dacă aş asculta toate infomaţiile care-mi vin de la Bucureşti, mi-aş pune mâinile în cap", a conchis directorul OMV.

Cinci provocări pentru o industrie de miliarde

• Creşterea costurilor şi accesul limitat la sursele de hidrocarburi care sunt localizate în cea mai mare parte în zone precum Arabia Saudită, Iran, Kuweit, Venezuela, Rusia etc.
• Potenţial scăzut de creştere în zonele dezvoltate. Cererea de energie vine din economiile emergente.
• Costurile cu emisiile de CO2 şi pătrunderea tehnologiilor verzi.
• La nivel european, încă există o supracapacitate de rafinare. Pentru revenirea marjelor, ar fi necesară o diminuare de 10-20% a acestei capacităţi.
• Deşi mobilitatea este în continuă creştere, biocombustibilii şi creşterea eficienţei în ceea ce priveşte consumul de combustibli muşcă din piaţa petroliştilor.