Sute de milioane cheltuite degeaba cu frontierele? Condiţii insurmontabile pentru Schengen

După ce a angajat cheltuieli de aproape 800 mil. euro cu securizarea frontierelor, România se află în situaţia de a-şi vedea amânată intrarea în spaţiul Schengen pe considerente care ţin mai puţin de pregătirea tehnică a acestui proces şi mai mult de calculul politic al unor lideri occidentali. În mod cu totul de mirare, cel mai sever cenzor al aderării României la Schengen a devenit Franţa, care, prin vocea preşedintelui Nicolas Sarkozy, ridică în faţa Bucureştiului bariere ce sunt acum imposibil de trecut, după cum admite ministrul român al justiţiei, Cătălin Predoiu.

Vineri seara, la summitul NATO de la Lisabona, preşedintele Franţei a făcut un gest care nu are nimic de a face cu diplomaţia. El a refuzat un dialog cu preşedintele român, Traian Băsescu, un gest taxat de presa din Franţa drept "un refuz brutal" al unui dialog. Indiferent de justificările lui Sarkozy de după ("nu am refuzat să vorbesc cu el - cu Băsescu, n.n. - am vorbit de vreo 15 ori"), sau de subiectul discuţiei, camerele de luat vederi au înregistrat episodul în care preşedintele Franţei îi întoarce spatele preşedintelui României.

Nu se poate, de asemenea, spune că impoliteţea preşedintelui Franţei nu are un corespondent pe măsură la Bucureşti.

Înaintea campaniei electorale din 2004, mai precis în octombrie a acelui an, Băsescu l-a acuzat pe premierul Franţei de atunci, Jean Pierre Raffarin, aflat în vizită la Bucureşti însoţit de jumătate din guvernul de la Paris, că ar fi venit aici pentru a primi beneficiile de pe urma susţinerii României în procesul integrării: "A venit să-şi ia tainul!".

În acea toamnă, delegaţia franceză semna la Bucureşti contractul pentru construirea de către Vinci a tronsonului de autostradă Comarnic-Predeal (contract reziliat unilateral cu câteva luni în urmă de compania franceză) şi contractul de privatizare a Distrigaz Sud cu Gas de France. În fapt, ce sugera Băsescu, doar candidat la preşedinţie la acea vreme, era că procesul acesta al integrării are un cost, anume: vă susţinem dacă ne daţi ceva la schimb, un contract, o companie. Acesta a fost raţionamentul integrării? Trebuie amintit că securizarea frontierelor României este realizată de EADS Deutschland GmbH, pentru sute de milioane de euro, dar Germania are o poziţie perfect ambiguă faţă de integrarea României în Schengen.

Profesorul de ştiinţe politice Cristian Pârvulescu arătă că Sarkozy s-a lansat în politica mare criticând "invazia" romilor români în Franţa (unul dintre reproşurile pe care Parisul face Bucureştiului), iar, pentru a câştiga un al doilea mandat în 2012, are nevoie să-şi recupereze electoratul de dreapta şi extrema dreaptă: "Pentru a câştiga voturile de la dreapta este nevoie de victime. România este o victimă, iar o victorie împotriva sa nici nu este greu de obţinut".

România, ca şi Bulgaria, ar trebui să adere la spaţiul Schengen la 27 martie viitor. Sarkozi spune: Nu! România nu are frontierele securizate şi nu a eliminat corupţia. Cu nici trei săptămâni în urmă, preşedintele Comisiei Europene, Manuale Durao Barroso, admisese că aderarea la Schengen nu are nimic de a face cu condiţionalităţile Comisiei în privinţa Justiţiei (în cadrul aşa-numitului Mecanism de Cooperare şi Verificare - MCV), între care şi reducerea corupţiei. Însă preşedintele francez pune o astfel de condiţie înaintea aderării, anume sfârşitul procedurii de supraveghere în cadrul MCV înaintea aderării la Schengen. Ministrul român al justiţiei Cătălin Predoiu a admis, săptămâna trecută, că România este departe de realizarea obiectivelor impuse prin MCV. Cu alte cuvinte, dacă aceasta devine o condiţie de aderare la Schengen, capitolul poate fi considerat închis multă vreme de aici înainte.

Deocamdată, cert este că România a cheltuit sute de milioane de euro pentru securizarea frontierelor sale, tocmai în scopul de a intra în spaţiul Schengen. Procesul a început în timpul guvernului Năstase. În august 2004, printr-un document care este secret, guvernul român a încredinţat companiei EADS Deutschland GmbH realizarea SISF (Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei), valoarea contractului fiind de 650 mil. euro. Mai apoi, acest contract a fost renegociat la 524 mil euro de guvernul PNL-PD. Potrivit lui Florin Şaghi, director al Departamentului Schengen din cadrul Ministerului de Interne, în 2009 contractul a fost renegociat - valoarea totală fiind de 440 mil. euro.

Alte 326 de milioane de euro vin de la UE prin aşa-numita "Facilitate Schengen". Plăţile efectuate până în prezent pe "Facilitatea Schengen" pentru achiziţia de echipamente sunt de 154 mil. euro, potrivit lui Şaghi.

Aşadar, deşi România cheltuie aproape 800 mil. euro pentru securizarea frontierelor, intrarea ei în Schengen depinde de calculul electoral şi politic al lui Sarkozy, Angela Merkel sau al guvernului olandez, care este sprijinit de extrema dreaptă.