Conflictul izbucnit peste noapte în Coreea trimite o undă de şoc pe burse

Autor: Gabriel Razi 23.11.2010

Atacul nord-coreean asupra insulei deţinute de Coreea de Sud a făcut doi morţi şi 15 răniţi şi a atras critici din toate colţurile lumii. Drept răspuns la ameninţarea nord-coreeană, Seulul a anunţat că ia în considerare găzduirea de arme nucleare americane.



Pieţele de capital au reacţionat negativ după confruntarea armată de la graniţa dintre Coreea de Nord şi Coreea de Sud, scrie The Wall Street Journal. În Asia, indicele Shanghai Composite a pierdut 3,15%, în timp ce Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 2,34%. Şi bursa australiană a pierdut 1,1%.

Investitorii s-au mobilizat rapid şi au renunţat la activele riscante din Asia în dauna celor considerate sigure, cum ar fi plasamentele în dolari, franci elveţieni, obligaţiuni germane sau aur.

Sectorul bancar a resimţit cel mai profund tensiunea din Asia, Standard Chartered, care are o expunere mare în pieţele asiatice a pierdut 2,5% pe bursa londoneză, în timp ce Lloyds Banking Group şi Barclays au urmat aceeaşi tendinţă.

Bursele erau şi aşa tensionate din cauza crizei din Europa şi a mişcărilor guvernului de la Beijing, astfel că manevrele militare de la graniţa dintre Coreea de Sud şi cea de Nord nu au făcut decât să accelereze reorientarea investitorilor către plasamente mai puţin riscante. "Atunci când obuzele sunt în aer, riscurile sunt ridicate", spune Rob Ryan, strateg valutar pentru piaţa asiatică la BNP Paribas.

Investitorii s-au orientat rapid către plasamentele considerate în mod tradiţional sigure, cum ar fi dolarul sau francul elveţian, însă yenul cotat în mod normal ca o monedă sigură a avut de suferit ca urmare a proximităţii dintre Japonia şi peninsula coreeană.

Cotaţia aurului pentru contractele spot a crescut cu 8,97$, până la 1366,60 $/uncie, iar contractele futures pentru petrol pe bursa Nymex au pierdut şase cenţi, până la 81,76$/baril.

Agenţia de rating Fitch a ţinut să calmeze pieţele financiare, anunţând că este puţin probabil ca manevrele militare din apele Mării Galbene să escaladeze.

Conflict vechi

Confictul dintre Coreea de Nord şi Coreea de Sud a început după cel de-al Doilea Război Mondial în 1950 şi s-a încheiat cu un armistiţiu în 1953.

Atacul nord-coreean vine pe fondul criticilor primite la summitul G20 de la Seul şi după ce statul comunist a permis, în mod surprinzător, unui cercetător american să viziteze instalaţiile de îmbogăţire a uraniului de la Yongbyon.

Siegfried Hecker, fost şef al centrului nuclear american de la Los Alamos, a raportat că statul nord-coreean deţine peste 2.000 de centrifugi de îmbogăţire a uraniului folosit pentru centralele nucleare civile, dar că acestea pot fi uşor reconfigurate pentru a produce materialul utilizat pentru focoasele nucleare.

În consecinţă ministrul apărării din Coreea de Sud a confirmat posibilitatea ca focoasele nucleare americane să se reîntoarcă pe teritoriul Coreii de Sud.

Analistul politic Cristian Pârvulescu consideră că implicaţiile atacului sunt multifaţetate şi că sunt mult mai profunde decât se vede în prezent.

"Este cel mai grav atac de la încheierea războiului dintre cele două state din anii '50. Ar putea fi o legătură între acest atac şi vizita recentă în Coreea de Nord a cercetătorului american, nu se poate exclude o astfel de ipoteză."

Negociază dur

Cristian Pârvulescu crede că focurile de artilerie fac parte din stilul de negociere al statului comunist şi au rolul de a le susţine interesele în negocierile pe care le poartă pentru renunţarea la activităţile de îmbogăţire a uraniului.

"Astfel de mişcări fac parte din stilul de negociere dur şi surprinzător al Coreii de Nord. Acestea denotă o nervozitate şi au rolul de a imprima o anumită direcţie negocierilor."

Analistul român consideră că recentele turbulenţe pot da indicii în legătură cu mişcările din politica internă a statului comunist, unde liderul Kim Jong Il intenţionează să predea puterea unuia dintre fiii săi.

"Atacul poate fi asociat şi cu schimbarea de regim, poate da indicii referitoare la luptele interne pentru putere", spune Cristian Pârvulescu.

Conflicte recente pe axa Coreea de Sud - Coreea de Nord

Iunie 1999
Marina militară sud-coreeană scufundă un vas al Coreii de Nord la graniţa maritimă dintre cele două state. Se presupune că 18 nord-coreeni au murit.

Noiembrie 2001
Soldaţii nord-coreeni trag focuri de armă către soldaţii Coreii de Sud în zona de graniţă demilitarizată.

Iunie 2002
Coreea de Nord scufundă un vas sud-coreean într-un conflict naval în care au fost implicate mai multe vase. În manevrele militare mor şase militari sud-coreeni şi 13 de partea Coreii de Nord.

Iulie 2003
Soldaţii nord-coreeni continuă provocările şi trag focuri de armă către soldaţii din postul de gardă al Coreii de Sud în zona de graniţă demilitarizată.

Aprilie 2005
Coreea de Nord anunţă că un soldat al Coreii de Sud a tras un foc de armă către postul de gardă de la graniţa nord-coreeană.

Mai 2006
Armata Coreii de Sud trage focuri de avertisment către doi soldaţi nord-coreeni care trecuseră graniţa.

Octombrie 2006
Forţele militare ale Coreii de Sud trag 40 de focuri de avertisment după ce cinci soldaţi din nord intră pe teritorului ţării.

Noiembrie 2009
O navă a Coreii de Sud care patrula graniţa maritimă provoacă daune importante unui vas al Coreii de Nord.

Ianuarie 2010
Armata statului comunist din nord lansează focuri de artilerie în Marea Galbenă peste graniţa navală.

Martie 2010
Coreea de Sud suspectează că o torpilă a Coreii de Nord a scufundat fregata Cheonan, ucigând 46 de marinari.

Octombrie 2010
Un nou conflict fără victime între militarii celor două state staţionaţi în zona demilitarizată.

Noiembrie 2010
Coreea de Nord lansează focuri de artilerie către insula Yeonpyeong, aflată lângă graniţa maritimă dintre cele două state. Pe insulă au loc incendii, forţele aeriene ale Coreii de Sud reacţionează trimiţând în zonă avioane de luptă.