Euro urcă la 4,31 lei, iar tensiunea creşte din nou

Leul a coborât marţi la minimul ultimei luni în faţa euro, cursul ajungând la 4,31 lei pentru un euro, după ce escaladarea conflictului din Peninsula Coreeană şi speculaţiile tot mai intense de pe pieţele financiare privind iminenta intrare sub presiune a Portugaliei sau Spaniei au declanşat un nou val de aversiune faţă de activele considerate riscante.

Pe fondul ştirilor negative investitorii internaţionali s-au repliat spre plasamentele considerate sigure, iar dolarul american şi aurul au câştigat teren.

Banca Naţională a calculat ieri un curs de 4,3082 lei pentru un euro, cu 1,25 bani sau 0,29% mai mult decât în ziua precedentă. Acesta este cel mai înalt nivel atins de euro în ultima lună. Maximul istoric fusese atins la sfârşitul lui iunie, la 4,4 lei pentru un euro.

Bursa de la Bucureşti, care sărbătoreşte 15 ani de la deschidere, a reacţionat apatic la ştirile externe, în condiţiile în care puţinii investitori încă prezenţi pe piaţă sunt deja imuni. Indicele BET, care urmăreşte cele mai importante 10 companii listate, a închis în uşoară creştere (0,07%), în timp ce SIF-urile, care sunt mai volatile, au pierdut 1,3%.

Pe piaţa interbancară de la Bucureşti, euro a urcat ieri până la 4,31 lei, în ciuda unei presupuse intervenţii discrete a Băncii Naţionale, care ar fi vândut valută pentru ca euro să nu crească mai mult. Deşi tranzacţiile au decurs calm, dealerii au remarcat că de data aceasta BNR nu a mai apărat pragul de 4,3 lei, aşa cum au suspectat în lunile precedente, ceea ce lasă calea deschisă pentru noi creşteri. "BNR a vândut ceva valută, însă foarte uşor. Euro poate să se ducă mai sus", a comentat dealerul unei bănci locale.

La sfârşitul zilei, euro era tranzacţionat la 4,3110 lei, după ce de la începutul lunii octombrie şi până săptămâna trecută cotaţiile oscilaseră între 4,27 şi 4,3 lei pentru un euro.

Dacă în trecut problemele leului erau legate în principal de tulburările de pe scena politică locală şi de incertitudinile privind finanţele publice, acum presiunea vine din străinătate.

Aşteptările privind creşterea euro sunt totuşi limitate, în condiţiile în care oficialii băncii centrale au subliniat în repetate rânduri că nu vor tolera fluctuaţii bruşte de curs. Cu o rezervă valutară de 35 de miliarde de euro şi o piaţă cu tranzacţii la jumătate faţă de 2008, BNR are suficientă muniţie pentru a ţine euro la nivelul la care doreşte. Deprecierea leului s-a produs în primele ore de tranzacţionare, când şi celelalte monede din regiune au pierdut teren în faţa euro, în condiţiile în care investitorii reacţionau la ştirile privind declanşarea unui conflict armat în Peninsula Coreeană.

Banca Centrală Europeană, care culege datele de pe pieţele valutare după-amiază, a calculat însă cursuri în scădere uşoară faţă de ziua precedentă pentru zlotul polonez, forintul maghiar, dar şi leu, în condiţiile în care pieţele s-au calmat. Investitorii internaţionali pun însă acum sub semnul întrebării - la fel ca în primăvară, când Grecia a fost la un pas de faliment - chiar stabilitatea zonei euro din cauza problemelor fiscale, astfel că turbulenţele sunt departe de a se sfârşi. Deşi oficialii europeni s-au grăbit să anunţe un plan de ajutor pentru Irlanda (confruntată cu un deficit bugetar imens din cauza cheltuielilor enorme pe care le-a făcut pentru a-şi salva băncile) în speranţa că vor calma pieţele financiare, efectul a fost chiar opus. În condiţiile în care se vorbeşte de un pachet de ajutor de 80-90 de miliarde de euro pentru Irlanda, o ţară cu 4 milioane de locuitori şi o economie de 160 de miliarde de euro, investitorii consideră că Portugalia şi mai ales Spania, care au economii considerabil mai mari, s-ar putea dovedi imposibil de "salvat". Uniunea Europeană are pregătit un program de 750 mld. euro pentru a susţine statele din zona euro care se confruntă cu probleme.

"Spania este prea mare pentru a fi salvată, iar dimensiunile unui pachet de ajutor ar epuiza toate fondurile, după care s-ar pune problema Italiei. Chiar existenţa euro ar fi pusă sub semnul întrebării", a afirmat Antonio Garcia Pascual, economist pentru Europa de Sud-Est la Barclays Capital, citat de Bloomberg.

Costul cerut pentru asigurarea împotriva riscului de neplată a obligaţiunilor spaniole pe cinci ani a atins ieri un vârf istoric la 282 de puncte de bază, ceea ce înseamnă că un investitor ar trebui să plătească o primă de 28.200 de euro pentru a asigura titluri în valoare de 1 mil. euro. În cazul Portugaliei, prima de risc este considerabil mai mare, la 457 de puncte, vârful istoric fiind atins pe 10 noiembrie, la 475 de puncte. Cel mai mare risc este însă perceput în continuare în cazul Greciei, pentru care prima de asigurare este de 1.006 de puncte, cel mai înalt nivel atins din iunie.

Guvernul elen a contractat în primăvară un împrumut de 110 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi FMI, iar acum se străduieşte să implementeze măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. România rămâne din acest punct de vedere încă în afara furtunii, prima de asigurare fiind de 284 de puncte, sub nivelurile din vară.