Factura pe care UE ar fi nevoită să o plătească pentru salvarea Spaniei ar fi colosală: 420 mld. €

Autor: Gabriel Razi 24.11.2010

După ce Irlanda a renunţat la mândrie şi a cerut ajutor financiar de la Uniunea Europeană şi FMI, Portugalia şi Spania se tem că ar putea fi următoarele pe listă. Dar dacă în cazul Greciei, Irlandei şi Portugaliei era vorba de economii cu dimensiuni mici, PIB-ul Spaniei depăşeşte 1.000 mld. euro, fiind al patrulea cel mai mare din zona euro.



Analiştii de la compania de consultanţă Capital Economics consideră că nota de plată pentru salvarea Spaniei s-ar putea ridica la 420 de miliarde de euro, scrie The Guardian. Jennifer McKeown, economist-şef la Capital Economics, consideră că fondurile dedicate de Uniunea Europeană pentru salvarea economiilor cu probleme se ridică la 660 de miliarde de euro, din care se vor scădea aproape 100 de miliarde de euro care vor lua calea Dublinului. Astfel, în fondul actual vor mai rămâne aproximativ 560 de miliarde de euro pentru a vindeca Portugalia şi Spania.

"Dacă Portugalia va avea nevoie de aceleaşi fonduri ca Irlanda, atunci salvarea Spaniei atârnă într-un fir de aţă", spune McKeown de la Capital Economics.

Posibilitatea ca economia spaniolă să aibă nevoie de un bailout rămâne momentan redusă, însă costurile la care guvernul de la Madrid se împrumută de pe pieţe au atins cel mai ridicat nivel de la înfiinţarea monedei euro încoace.

Spania este a patra economie ca dimensiune din zona euro şi, similar Irlandei, a fost nevoită să se împrumute excesiv ca urmare a colapsului din sectorul imobiliar şi din cel al construcţiilor. Cei zece ani de creditare relaxată au umflat balonul speculativ de pe piaţa imobiliară până când sectorul a ajuns să cuantifice un sfert din economie.

Mix letal

Deşi reglementarea de pe piaţa bancară din Spania a fost strictă şi în perioada boomului economic, unii analişti cred că reducerea cu 40% a preţurilor pentru proprietăţile imobiliare în tandem cu o rată a şomajului ce a atins 20% poate genera suficientă presiune pentru a destabiliza sectorul bancar.

Diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor spaniole şi cele germane, considerate cele mai sigure din Europa, a ajuns la 2,36%. Astfel, spaniolii sunt nevoiţi să se împrumute de pe piaţă cu o dobândă de 4,94%. Analiştii spun că ţări precum Portugalia sau Spania sunt dependente de pieţe şi că investitorii vor împinge în sus costurile la care aceste ţări se împrumută până când vor fi nevoite să apeleze la UE şi FMI.

Executivul spaniol a anunţat că politicile de reducere a deficitului sunt în prezent puse în aplicare şi că cererea pentru obligaţiunile Madridului rămâne ridicată.

Cu toate că politicienii europeni sperau că salvarea Irlandei va calma pieţele, costurile la care se împrumută economiile cu probleme din Europa au continuat să crească.

"A căzut a doua piesă din dominoul european şi probabil nu va fi ultima", crede Steven Barrow, analist în cadrul Standard Bank.

Băncile mari sunt sigure, cele mici nu

Investitorii spun că marile corporaţii bancare spaniole cum ar fi Santander sau BBVA sunt capitalizate şi deţin un portofoliu divers, însă problemele sectorului bancar sunt concentrate în băncile locale mici care au pierderi nedeclarate de miliarde de dolari.

Investitorii atrag atenţia că un alt pericol vine din partea datoriilor pe care

le-au acumulat bugetele locale ale oraşelor din Spania. De curând municipalităţii din Madrid i-a fost refuzată cererea de a refinanţa o parte din datoria de 7 miliarde de euro de către ministrul de finanţe Elena Salgado.

Autorităţile spaniole sunt nevoite să ia măsuri disperate pentru a evita asistenţa de la UE şi FMI, încercând să convingă investitorii că Spania nu este o nouă "Irlanda" şi că măsurile pe care le ia guvernul au efectul scontat.

"Măsurile extraordinare pe care le-am luat ne pun în poziţia de a nu fi în situaţia în care se află alte economii europene", spune Carlos Ocana, adjunctul ministrului de finanţe din guvernul spaniol.

Cele mai mari bănci spaniole sunt încă stabile, cu toate că preţurile la care se împrumută sunt ridicate, dar lovitura fatală ar putea fi dată de contagiunea din Portugalia. Sectorul bancar iberic are o expunere foarte mare pe activele portugheze, evalută la 80 de miliarde de euro.

Profesorul de economie de la Universitatea din Valencia Juan Maudos spune că activele totale din sectorul bancar iberic sunt estimate la 328% din PIB, în timp ce băncile irlandeze aveau active de 998% din PIB. Astfel Madridul are o capacitate mult mai mare de a absorbi un potenţial derapaj.

"Există elemente comune între Spania şi Irlanda, dar cele două economii nu sunt la fel", spune profesorul Juan Maudos.

Irlanda naţionalizează bănci

Irlanda urmează să primească circa 85 mld. euro de la FMI, UE şi Marea Britanie pentru a opri hemoragia financiară a sistemului bancar, scrie The Guardian. Sectorul bancar urmează să fie recapitalizat, băncile vor fi nevoite să se supracapitalizeze pentru a redobândi încrederea pieţelor, iar

Allied Irish Bank şi Bank of Irleand vor fi naţionalizate.

Merkel îşi face griji pentru euro

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat că moneda euro se află într-o situaţie "extrem de gravă", scrie The Wall Street Journal. Remarcile cancelarului german au accelerat căderea cursului monedei unice europene. Şefa executivul german a precizat că acum un an nimeni nu ar fi putut anticipa măsurile pe care UE este nevoită să le ia acum pentru a asigura continuitatea uniunii monetare.

S&P a redus ratingul Irlandei

Ratingul de credit al Irlandei a fost coborât cu două trepte de către agenţia Standard & Poor's în contextul crizei datoriilor publice ale economiilor europene, scrie Bloomberg. Standard & Poor's a retrogradat ratingul pe termen lung al Irlandei de la A la AA-, iar pe termen scurt de la A-1Ă la A-1.

Irlandezii mai strâng cureaua

Guvernul condus de Brian Cowen urmează să anunţe adoptarea unui nou set de măsuri de austeritate, scrie BBC News. Noul val de măsuri este cerut de specialiştii FMI ca o condiţie pentru acordarea împrumuturilor şi se preconizează că va reduce cheltuielile publice cu 15 miliarde de euro în următorii patru ani.

Euro pierde teren

Cursul monedei euro a avut cea mai puternică depreciere în faţa dolarului după ce cancelarul german Angela Merkel a catalogat situaţia monedei unice ca fiind "extrem de serioasă". scrie Bloomberg. Cotaţia euro a căzut marţi cu 1,9%, de la 1,3627 euro/$ până la 1,3367 euro/$. Declinul a continuat şi ieri, moneda europeană tranzacţionându-se la 1,3284 dolari.