Epopeea bondurilor de 1,3 mld. euro: pregătiri, tensiuni, declaraţii derutante şi la final 4,8% dobândă

A fost o licitaţie pregătită îndelung, care a ajuns să capete o dimensiune specială odată ce a ajuns să fie invocată de şeful statului Traian Băsescu drept un test pentru credibilitatea României.

Importanţa deosebită a acestei tranzacţii în contextul internaţional tensionat a fost marcată de implicarea directă a Băncii Naţionale şi a guvernatorului Mugur Isărescu, după cum susţin surse de pe piaţă. Conform surselor citate, Isărescu ar fi avut două întâlniri neoficiale cu şefii băncilor cu cele mai mari expuneri pe titluri de stat şi trezorierii acestora pentru a discuta termenii în care s-ar putea finanţa statul. Iniţial, guvernatorul ar fi pledat împotriva atragerii unui împrumut în euro, considerând nepotrivită o îndatorare substanţială pe trei ani în acest moment.

Apoi, la discuţia de săptămâna trecută, s-a conturat perspectiva unei finanţări de până la 1,6 mld. euro la un randament cuprins între 4,6 şi 4,8%.

Teoretic, atragerea a peste un miliard de euro nu presupunea vreo dificultate deosebită atât timp cât patru dintre cele mai mari bănci de pe piaţă aveau deja plasamente de o valoare corepunzătoare la împrumutul de 1,4 mld. euro atras anul trecut şi care ajunge acum la scadenţă. Adică atât timp cât BCR, BRD, Raiffeisen şi Banca Transilvania ar fi acceptat rostogolirea împrumutului scadent, nu ar fi fost nicio problemă. Potrivit unor surse bancare, numai BCR investise 500 mil. euro în obligaţiunile pe un an.

Mai mult, în pofida tensiunilor din zona euro legate de criza irlandeză, CDS-urile (cotaţiile internaţionale privind riscul de neplată) au "înţepenit" sub pragul de 300 de puncte de bază, adică mai jos decât în cazul Spaniei, care este o ţară cu rating din categoria investment grade, spre deosebire de România, care a fost declasată de agenţiile Standard & Poor's şi Fitch.

Joia trecută, preşedintele Traian Băsescu a dat greutate acestui împrumut, afirmând că îşi doreşte să fie suprasubscris şi să fie atras la o dobândă mai mică de 5%.

Avalanşă de declaraţii, confuzie pe piaţă

Miercuri, 24 noiembrie, guvernatorul Mugur Isărescu a avut încă o ieşire publică în care şi-a concentrat comentariile tocmai pe chestiunea datoriei externe, a datoriei publice, a nivelului rezervelor şi a riscurilor teoretice de default, vorbind despre pieţe nervoase, exemple cu America Latină, datorie "manageriabilă", şi concluzionând că rezervele valutare nu ar fi de fapt excesive prin prisma percepţiilor externe.

Seara aveau să urmeze declaraţiile-şoc ale directorului general al FMI Dominique Strauss-Kahn: "Ceea ce este dramatic, şi vorbesc de state precum Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, România etc., state în care trebuie redresată situaţia - nu putem continua aşa deoarece încetarea plăţilor este iminentă, prăpastia este chiar în faţă - sunt cele care pătimesc mai mult, sunt cele mai vulnerabile".

Chiar şi aşa, licitaţia Finanţelor nu părea în pericol. Austriecii de la Erste indicaseră disponibilitatea de a rostogoli toată suma investită anterior de 500 mil. euro şi încă de miercuri era vehiculat pe piaţă un nivel al dobânzii de 4,8%, adică sub plafonul de 5% indicat de preşedintele Băsescu.

Ieri dimineaţă, la o altă ieşire în public, guvernatorul BNR a acuzat din nou presa, în particular televiziunile, că au "răscântat" declaraţia şefului FMI privind riscul ca România să intre în default. El a invocat aprecierea leului de ieri dimineaţă şi nivelul CDS-urilor drept contra-argument faţă de atenţia excesivă pe care presa i-ar fi acordat-o lui Strauss-Kahn şi a acuzat lipsa de educaţie economică şi financiară a întregii populaţii.

Apoi, în mod cu totul surprinzător, a vorbit despre amânarea licitaţiei Finanţelor, spunând că el "crede" că Finanţele vor alege să rambursese împrumutul scadent de 1,4 mld. euro, pentru că au bani, şi să iasă după câteva zile pe piaţă "în condiţii normale". Declaraţia sa a provocat stupoare în trezoreriile băncilor, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor nu făcuse niciun anunţ de amânare a licitaţiei, ba mai mult, la ora apariţiei ştirii, băncile depuseseră deja ofertele.

Surse de pe piaţă au comentat atunci că amânarea ar fi fost o mişcare fără precedent, care nu ar fi făcut decât să inducă o percepţie de vulnerabilitate. În plus, toată lumea era de acord că Finanţele pot strânge fără probleme peste un miliard de euro la o dobândă de sub 5%. "Noi am depus oferta, am remarcat şi un interes mare şi din partea clienţilor instituţionali, deci nu văd de ce licitaţia nu ar ieşi la un preţ chiar avantajos pentru Ministerul Finanţelor, adică sub 5%", a comentat un dealer. Deşi a mai avut o serie de declaraţii la o altă conferinţă, Isărescu nu a revenit asupra ideii de amânare a licitaţiei, iar reprezentanţii BNR nu au făcut clarificări.

Până la urmă, randamentul până la maturitate aferent preţului maxim acceptat de Finanţe a fost de 4,8%, astfel fiind strânsă suma de aproape 1,32 mld. euro.

Statul nu a acceptat să plătească mai mult de 4,8%, deşi din discuţiile anterioare cu potenţialii investitori rezultase o sumă posibilă de 1,6 mld. euro, care ar fi acoperit rambursarea datoriei scadente şi lăsa ceva în plus în trezorerie.

Surse bancare afirmă că au fost clienţi străini care ar fi cerut dobânzi mai mari de 5% pentru a investi în titlurile româneşti. Conform unor surse de pe piaţă, principalii finanţatori ai statului sunt BCR, BRD, Raiffeisen şi Banca Transilvania, care aveau şi cele mai mari sume plasate la vechiul împrumut de 1,4 mld. euro.

Fitch se îngrijorează de calitatea activelor băncilor

Calitatea activelor bancare reprezintă un motiv serios de îngrijorare în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România, potrivit unui raport al Fitch Ratings privind băncile din regiunile emergente ale lumii şi provocările divergente cu care se vor confrunta în 2011.

Analiştii agenţiei de rating văd un motiv serios de îngrijorare în Ungaria, România, Bulgaria, Rusia şi Estonia. Rezultatele financiare ale băncilor înainte de provizioane, pe unele dintre aceste pieţe, sunt influenţate negativ de performanţele slabe ale activelor.

Finanţele reiau licitaţia pentru alegerea avocaţilor în programul de finanţare de 7 mld. euro

Ministerul Finanţelor aşteaptă până pe 2 decembrie, ora 11:30, ofertele caselor de avocatură interesate de mandatul de asistenţă juridică pentru stat pe trei ani în cadrul programului de finanţare externă de 7 mld. euro prin medium term notes. Este a doua licitaţie organizată în acest scop, prima având loc în octombrie. Atunci a fost desemnată câştigătoare firma Bulboacă & Asociaţii în consorţiu cu Slaughter and May, însă rezultatul a fost contestat de DLA Piper - biroul din România în consorţiu cu cel de la Londra şi cel din SUA.