Renunţarea la euro nu este o ipoteză luată în calcul nici cu cea mai redusă probabilitate

Renunţarea la euro ar conduce la insolvenţa sistemului bancar din Europa, astfel că moneda uniunii monetare europene nu poate să dispară, potrivit unei analize a companiei britanice de servicii financiare Evolution Securities, citată de Bloomberg.

"Dacă se renunţă la euro şi revenim la peseta, liră, escudo, drahmă şi altele, vor urma imediat deprecieri. Acestea ar conduce imediat la reevaluări în scădere ale activelor de o amploare care ar împinge tot sistemul bancar european în insolvenţă totală", a afirmat Arturo de Frias, şeful diviziei de cercetare pe domeniul bancar la Evolution.

Băncile din Franţa, Germania şi Marea Britanie ar putea pierde 360 de miliarde de euro dacă moneda europeană s-ar prăbuşi, presupunând o devalorizare de numai 30% odată cu restabilirea monedelor naţionale.

Pagubele cauzate de retragerea euro ar avea o asemenea anvergură, încât un astfel de rezultat este imposibil, iar singura cale pentru Europa este uniunea fiscală, a adăugat el.

"Este pur şi simplu prea târziu. Există prea multe investiţii transfrontaliere în Europa pentru a reveni la monede naţionale", a spus de Frias. În cazul în care Spania, Italia, Grecia, Portugalia şi Irlanda ar adopta monede proprii pe care le-ar deprecia cu 30%, pierderile totale numai în cazul băncilor germane ar atinge 120 de miliarde de euro.

Suma este aproape jumătate din capitalizarea acestora.

Pe lângă impactul din sectorul bancar, marile multinaţionale europene ar avea pierderi de miliarde şi profituri ratate în viitor, consideră analistul.

Posibilitatea destrămării zonei euro a fost luată în calcul tot mai des de analişti în ultima perioadă din cauza agravării crizei datoriilor suverane în mai multe ţări de la periferia uniunii monetare, dar şi a diferenţelor de competitivitate dintre statele din nordul şi cele din sudul zonei euro.

Băncile iralndeze au iar nevoie de bani, minimum 10 mld. $

Băncile irlandeze au nevoie urgent de ajutor internaţional de minimum 10 miliarde de euro, pentru a se evita prăbuşirea sectorului de profil al ţării, din cauza nervozităţii pieţelor, potrivit analiştilor citaţi de AFP.

Recapitalizarea şi restructurarea băncilor irlandeze reprezintă subiectul central al discuţiilor de la Dublin, privind ajutorul din partea Uniunii Europene şi FMI, a cărui valoare totală ar putea fi de 85 de miliarde de euro. Opinia generală este că băncile trebuie să fie primele beneficiare ale ajutorului extern, după finalizarea acordului, întrucât nu îşi mai pot finanţa operaţiunile pe piaţă, iar depozitele lor sunt în scădere.

"Infuzia de capital în aceste bănci este absolut necesară. Urgenţa vine din faptul că sunt total dependente de Banca Centrală Europeană (BCE), iar situaţia nu poate continua", a explicat Marie Diron, consilier economic la compania de consultanţă Ernst & Young.

Această urgenţă este subliniată şi de noul record atins de dobânzile obligaţiunilor irlandeze pe termen de zece ani, care au depăşit nivelul de 9%, semn că pieţele nu sunt convinse de eficienţa planulului de austeritate pe termen de patru ani anunţat miercuri de guvernul de la Dublin.

Diron consideră credibilă o sumă de 12 miliarde de euro menţionată de Financial Times drept necesarul imediat al băncilor dacă presiunile din piaţă vor continua.

O astfel de sumă ar conduce la naţionalizarea aproape în totalitate a sectorului bancar irlandez, unde două din cele mai mari trei bănci, Allied Irish Bank şi Bank of Ireland, au trecut deja în proprietatea statului.

Anglo Irish Bank, care are cele mai mari dificultăţi, a fost naţionalizată în 2009 şi a primit deja peste 30 de miliarde de euro (20% din PIB-ul Irlandei).