Moştenirea unei familii de agricultori: cinci hectare primite după Revoluţie stau la baza unei afaceri de 4 mil. euro

Acum, ferma celor doi este una dintre cele mai mari afaceri din domeniul producţiei de legume din România, un business de 4 mil. euro anual cu o marjă de profit de 3,5%, scrie revista BUSINESS Magazin.

Florin Stoian a dat Dreptul pe agricultură şi a ales în locul unei cariere de avocat să continue tradiţia de familie, ocupându-se de agricultură, asemenea tatălui şi bunicului său. Dar la un alt nivel. A înfiinţat firma Big Land în 2002 şi a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 4 milioane de euro şi un profit de 140.000 de euro. Prin comparaţie cu cifrele de vânzări ale unui producător de bere, de exemplu, cifrele nu par spectaculoase. Dar pentru a ajunge la vânzări de câteva milioane de euro pe an, firma a pompat ani în şir tot profitul în investiţii, şi-a construit depozite şi încarcă zilnic camioane întregi de morcovi, cartofi, ţelină şi alte legume.

"În fiecare zi vin după marfă camioanele care încarcă în jur de 20 de tone numai pentru piaţa Obor din Capitală", spune Florin Stoian. Are 34 de ani şi a urmat cursurile Facultăţii de Drept pentru că tatăl său i-a spus că despre agricultură îl poate învăţa el orice. Fiind însă implicat în agricultură alături de tatăl său, a decis că are nevoie de studii cu specializare în domeniu, aşa că s-a înscris la cursurile Facultăţii de Agronomie, Managementul Dezvoltării Rurale.

Tatăl, bunicul şi acum Florin Stoian s-au implicat cu pasiune în agricultură, dovadă şi preferinţa celui mai tânăr de a lucra în domeniu în locul unui cabinet avocaţial. Familia cultiva încă de dinainte de 1989 roşii, ardei şi vinete pe 3.000 mp pe care îi aveau în proprietate, iar odată cu împroprietărirea le-a fost uşor să aleagă ce au de făcut cu terenul. Mai cu seamă că zona din Constanţa este recunoscută pentru culturile de acest tip. Aşa că au cultivat şi mai multe legume, iar "în 1994 am avut vânzări grozave, pentru că am cultivat varză, mai bună calitativ decât ce era în pieţe la acea vreme", îşi aminteşte cu plăcere Florin Stoian, care atunci era licean.

Cu banii câştigaţi din recolta acelui an, tatăl său a luat primul tractor, "un Universal 650 nou pe care l-am cumpărat cu un geamantan de bani, tot profitul după un an întreg de muncă". Cel mai tânăr dintre Stoiani îşi aminteşte uşor amuzat acum că în urmă cu 16 ani, cu tractorul cel nou şi o remorcă împrumutată, tatăl său s-a dus să cumpere cartofii de sămânţă din Buzău.

Hectar după hectar prin achiziţii de la vecini

An după an, familia Stoian şi-a crescut suprafaţa de teren cumpărând de la vecini. "Probabil şi anul acesta vom cumpăra în jur de 100 de hectare, pentru că un vecin agricultor a dat faliment"; e o investiţie pentru care ar fi nevoie de un buget între 250.000 şi 500.000 de euro, dat fiind că preţurile la teren se plasează între 25 şi 50 de euro cenţi. Familia a ajuns acum să aibă în proprietate 300 de hectare şi să lucreze în arendă alte 500. Cu 800 de hectare de teren cultivat, Stoian tatăl şi fiul au una dintre cele mai mari afaceri din domeniul producţiei de legume din ţară. "Anul trecut au fost cultivate doar 2.500 ha cu legume, în timp ce în ultimul an de comunism suprafaţa totală era de 100.000 de ha", declară Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Din toate cele 800 de hectare de teren lucrate de familia Stoian, jumătate sunt cultivate cu legume, având "o ofertă foarte variată, pentru că vrem ca la noi să găsească clienţii tot ce doresc, să nu mai meargă şi în altă parte". Ferma Stoian produce toate legumele cu tradiţie de consum în România - morcov, ceapă, ţelină, cartofi, păstârnac. A înfiinţat firma Big Land în 2002 ca să poată lucra cu facturi - "înainte prestam servicii în regim de persoană fizică", îşi aminteşte antreprenorul. Primul depozit a fost construit în 2005, prin finanţare proprie şi credit bancar, investiţia totală fiind de un milion de euro. În acelaşi an a cumpărat utilaje la mâna a doua din Olanda.

În urmă cu doi ani, firma a ridicat al doilea depozit, cu fonduri SAPARD, valoarea proiectului fiind de 1,2 milioane de euro; printr-un alt proiect, de 600.000 de euro, au fost luate alte utilaje. Stoian vorbeşte cu mare mândrie de depozite şi în ochii unui neavizat ar putea părea puţin straniu. Totuşi, aceste depozite sunt exact piatra de încercare pentru un agricultor. Oricât de mare ar fi recolta, oricât de bune legumele, atât timp cât ele nu pot fi trimise către magazine regulat, pe toată perioada anului, agricultorul nu poate susţine un contract.

Secretarul de stat Adrian Rădulescu punctează că aproape niciun agricultor din domeniul producerii de fructe şi legume nu a înţeles importanţa unui depozit. "Pentru a lucra cu reţelele de magazine, de exemplu, producătorii trebuie să asigure constant livrări de marfă la anumite standarde, lucru care nu se poate face fără depozite", spune Rădulescu. "Eu am fost şi sunt un critic al reţelelor de magazine, dar trebuie să recunoaştem că avem şi noi problemele noastre", adaugă el: în primul rând, agricultorii trebuie să-şi schimbe dramatic mentalitatea, în sensul că "nu se mai poate cu «las' că merge şi aşa»." Rădulescu dă ca pildă faptul că unii agricultori încearcă şi acum să dea ţepe clienţilor, punând de exemplu pământ sau pietre în mijlocul sacilor cu cartofi, ca să atârne mai greu la cântar.

Faţă de alte afaceri în care antreprenorii s-au grăbit să-şi ia autoturisme ca să-şi etaleze poziţia socială, familia Stoian a preferat o altă tactică. Până şi birourile au fost trecute la urma listei de priorităţi:

"Abia în 2008 ne-am construit şi birourile, în clădirea celui de-al doilea depozit. Până atunci lucram şapte oameni într-o încăpere". Acum, firma are 28 de angajaţi permanenţi şi 40 de lucrători sezonieri cu contract. Din zecile de mii de tone de legume pe care le produce Big Land, pentru o parte din producţia de morcovi a încheiat un parteneriat cu reţeaua de hipermarketuri Carrefour, prin programul "Filiera calităţii Carrefour" sub marca omonimă. Morcovii vânduţi sub acest nume se adaugă produselor vândute sub marca Ferma Stoian - Legume Româneşti, iar firma se angajează să fie nu doar furnizor, ci să şi livreze morcovii la standarde de calitate precise şi cu supervizarea retailerului în toate fazele - de la însămânţare, fertilizare şi până la depozitare şi transport.

"Am stabilit un caiet de sarcini care trebuie respectate în cultura morcovului", spune Monica Coliu, director produse proaspete al Carrefour, cea mai mare reţea de hipermarketuri de pe piaţă în funcţie de cifra de afaceri (1,1 miliarde de euro în 2009). Este al treilea parteneriat de acest fel, după cele încheiate cu firma Marex pentru carnea de porc şi cu Romavet pentru păstrăv proaspăt.

Contract pentru 600 de tone de morcovi cu Carrefour

Prin noul contract, Big Land ar urma să vândă anual prin intermediul Carrefour 600 de tone de morcovi. "Preţul la raft nu va fi mai mare decât pentru alte sortimente de morcovi", spune Coliu, deşi costurile de producţie sunt mai mari faţă de celelalte culturi produse de Big Land, prin prisma analizelor suplimentare pe care trebuie să le facă.

Carrefour are un cuvânt de spus în alegerea sortimentelor de morcovi ce urmează să fie plantaţi, are cerinţe stricte de calitate pe parcursul întregului proces - de la cultură, recoltare, ambalare (pungi de 1 kg) şi până la tot procesul de depozitare şi livrare. Spre exemplu, Carrefour supervizează procesele de fertilizare a solului, conservarea fără tratament după recoltare şi rotirea culturilor, morcovii neputând fi cultivaţi doi ani consecutiv în acelaşi spaţiu.

Criza şi-a spus destul de puţin cuvântul în afacerea agricultorilor - "cel mai probabil, anul acesta o să avem o cifră de afaceri similară celei de anul trecut", spune Florin Stoian - dar alţi factori au fost potrivnici. Pe de o parte, ploile din primăvară au afectat culturile, fiind prea abundente; apoi a fost o vară secetoasă şi a trebuit să irige culturile, iar costurile au explodat. Societatea se alimentează cu apă din circuitul destinat consumului pentru oraşul Constanţa, iar pe vreme de vară apometrele "vâjâie". Ca urmare, facturile sunt "de ordinul miliardelor de lei vechi". Explicaţia e că totul creşte sub cerul liber, în culturi de câmp, fără sere - "pentru că încălzirea serelor este foarte scumpă, iar eu nu pot avea preţuri competitive, când agricultorii ungari din Szeged au culturile pe un teren plasat deasupra unui lac subteran termal".