Alegeri în Moldova. Nimic nou pe frontul de Est

Nimic nu este sigur în Republica Moldova, ci doar că moldovenii par că nu se mai satură de alegeri (au votat de trei ori în ultimul an şi jumătate), fără ca peisajul politic să poată fi clarificat. Partidele intrate în parlament nu reuşesc de un an şi jumătate să aleagă un preşedinte în fruntea ţării.

Media de la Chişinău acreditează ideea că în luptă s-ar afla opţiunea pro europeană şi opţiunea pro moscovită. Nimic nu este însă sigur. Este adevărat că unele dintre partidele înscrise în cursă (doar patru dintre ele au şanse reale să intre în Parlament) cochetează mai mult cu intrarea în UE, în vreme ce Partidul Comunist - puternic în trecut, dar împins acum spre periferie - ar vedea mai degrabă o soluţie în apropierea de Moscova. Realitatea este dură în mica ţară vecină, în fapt o felie din România de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial. Cu un PIB care nu depăşea anul trecut 3,7 miliarde de euro, Republica Moldova se zbate în sărăcie şi neputinţă. Europa nu o vrea şi aşa este, din păcate, aproape singură. Ajutorul pe care România susţine că i l-ar da a fost mai degrabă un calcul electoral. Intrarea României în spaţiul Schengen este ameniţată acum de uşurinţa cu care Bucureştiul acordă cetăţenie moldovenilor de peste Prut.

Voturile noilor cetăţeni români au fost bune în campania electorală trecută din România, dar nimeni din capitalele occidentale nu vede cu ochi buni acest lucru, iar Bucureştiul este incapabil să răspundă adecvat întrebărilor care vin din Vest. Să explice convingător că România are o datorie morală faţă de Republica Moldova.

Sondajele indicau săptămâna trecută o uşoară preferinţă a electoratului pentru comunişti. Dar ei nu vor avea voturile necesare pentru a-şi alege preşedintele - un atribut al parlamentului. Este nevoie de 61 de voturi în parlament pentru acest lucru. În situaţia în care după două încercări nu se reuşeşte alegerea preşedintelui, parlamentul este dizolvat şi sunt convocate noi alegeri parlamentare.

O alianţă a partidelor prooccidentale "Alianţa pentru Integrare Europeană" ar putea obţine cele 61 de voturi şi ar pune capăt cel puţin incertitudinii politice.

20 de formaţiuni politice şi 19 candidaţi independenţi şi-au disputat ieri cele 101 locuri din legislativul de la Chişinău. Partidul Comuniştilor (condus de fostul preşedinte Vladimir Voronin), Partidul Liberal Democrat (condus de premierul Vlad Filat), Partidul Democrat (condus de Marian Lupu, fost comunist) şi Partidul Liberal (condus pe preşedintele interimar Mihai Ghimpu) vor fi sigur în parlament. Cu şanse mai mici de a trece pragul electoral de 4% este Alianţa Moldova Noastră, condusă de fostul primar al Chişinăului Serafim Urechean.

Şi, totuşi, Moldova ar putea avea un destin mai bun. Sunt semnale că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, conflictul transnistrean s-ar putea stinge, de vreme ce Rusia admite că se va retrage de aici. Este interesant că Europa acordă o atenţie mai mare acestei zone şi nu este de neluat în seamă ultimele evoluţii în relaţiile dintre Moscova şi UE. Nu este, de asemenea, de nebăgat în seamă că între Bucureşti şi Chişinău a fost semnat, cu nici o lună în urmă, tratatul de frontieră.

Semnarea tratatului a fost anunţată de preşedintele Comisiei Europene Manuel Durao Barroso, aflat în vizită la Bucureşti. Germania, mai cu seamă, a fost interesată de acest tratat, dar răspunsul la întrebarea de unde interesul Germaniei faţă de acest subiect nu a fost dat în întregime.

Ce rol va juca Rusia în această zonă în noul context geopolitic în care SUA dau semne că ar abandona poziţiile din Asia Centrală? Până unde îşi va întinde ea influenţa? Se va limita la Ucraina? Soarta Moldovei depinde în mare măsură de acest răspuns.

Citiţi azi pe www.zf.ro rezultatul votului din Moldova