BT a strâns 26 mil. euro de la acţionari în prima emisiune de la începutul crizei

Banca Transilvania, singurul jucător de top cu capital majoritar privat românesc, a atras de la acţionari aproape 113 milioane de lei (26 mil. euro) prin vânzarea de acţiuni, aceasta fiind prima emisiune derulată de la debutul crizei pe plan local, la sfârşitul lui 2008.

Suma atrasă reprezintă aproape 94% din valoarea planificată a emisiunii, de 120 de milioane de lei. Acţiunile rămase nesubscrise vor fi împărţite între salariaţi - care vor primi 6 milioane de titluri în cadrul programului de fidelizare -, iar restul de 1,3 milioane de titluri vor fi propuse, prin ofertă adresată, către mai puţin de 100 de investitori selectaţi, la preţul de 1,1 lei/acţiune.

Acţionarii au putut să subscrie titluri la preţul de 1 leu/titlu, cu un discount faţă de preţul de tranzacţionare de la Bursa de Valori. La închiderea pieţei de vineri, acţiunile Băncii Transilvania (TLV) erau tranzacţionate la 1,23 lei.

"Sunt mulţumit că am găsit această susţinere din partea acţionarilor. 94% este un semn de încredere, de susţinere, un semn să mergem mai departe şi să dezvoltăm această bancă", a comentat Robert Rekkers, directorul general al Băncii Transilvania.

Emisiunea de acţiuni face parte dintr-o operaţiune mai amplă de majorare a capitalului, cu 391 de milioane de lei (91 mil. euro), decisă de acţionari în primăvară. Din total, 271,5 milioane de lei au reprezentat includerea în capital a rezervelor constituite din profitul net în anii precedenţi, precum şi a primelor de emisiune.

Deciziile Adunării Generale a Acţionarilor din primăvară au fost contestate în instanţă de SIF Banat-Crişana, care are un pachet de 5% în cadrul băncii. Trei procese sunt în prezent pe rol. În condiţiile în care nicio instanţă nu a decis întreruperea majorării de capital, operaţiunea a mers înainte, deşi cu un decalaj faţă de calendarul aprobat. Totuşi, conducerea băncii a decis să amâne pentru 2011 listarea acţiunilor la bursa de la Viena, care fusese de asemenea decisă în cadrul Adunării Generale din primăvară.

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a decis la jumătatea săptămânii trecute să permită tranzacţionarea acţiunilor băncii emise în urma majorării capitalului prin includerea rezervelor, în valoare de 271,5 milioane de lei. Măsura de suspendare de la tranzacţionare fusese instaurată pe 27 octombrie, pentru a asigura protecţia investitorilor, după ce SIF Banat-Crişana contestase în instanţă deciziile AGA.

La preţul de tranzacţionare de vineri, de 1,23 lei/titlu, BT are o capitalizare bursieră de 1,67 miliarde de lei (387 mil. euro).

La sfârşitul lunii septembrie, înainte de finalizarea emisiunii de acţiuni, banca avea un capital social de 1,35 miliarde de lei (aproape 317 mil. euro), la care se adăugau rezerve de 391 de milioane de lei şi datorii subordonate de 256 de milioane de lei.

În aceste condiţii, solvabilitatea (principalul indicator de prudenţă urmărit de BNR, care măsoară adecvarea capitalurilor deţinute în funcţie de riscurile asumate) era la 12,3%, faţă de un nivel minim cerut de 10%.

"Pe plan internaţional criza nu s-a încheiat şi pentru mine (această majorare de capital - n. red.) este o centură de siguranţă. Este bine să ai capital şi solvabilitate cât mai mare, ne dă o siguranţă mai mare pentru 2011", spune Rekkers.

El precizează că şi în termeni de potenţial de creştere majorarea capitalului va permite băncii să valorifice oportunităţile din piaţă. După primele nouă luni ale anului, BT afişa o creştere cu 4% a activelor, până la 20,2 mld. lei (4,7 mld. euro).

Carpatica a strâns 8 milioane de euro la jumătatea perioadei de subscriere

Banca Carpatica, o bancă de talie mică listată de asemenea la bursa de la Bucureşti, a atras puţin peste 8 milioane de euro în cadrul unei emisiuni de acţiuni deschisă în octombrie şi care urmează să se finalizeze pe 25 decembrie. Banca şi-a planificat să atragă 63,5 milioane de lei (aproape 15 mil. euro) prin emisiune de acţiuni, pentru a-şi consolida baza de capital, în condiţiile în care se confruntă cu pierderi din cauza problemelor cu calitatea creditelor acordate. După primele nouă luni banca înregistra o pierdere netă de 115 mil. lei (27 mil. euro), din cauza cheltuielilor mari cu provizioanele. Primele şase luni au fost cele mai dureroase, trimestrul al treilea aducând o pierdere mai mică, de sub 9 milioane de lei. "În baza împuternicirii acordate de către AGEA, directoratul băncii va decide dacă acţiunile rămase nesubscrise la expirarea perioadei de subscriere vor fi anulate sau oferite spre subscriere publică", precizează reprezentanţii băncii. Carpatica este controlată de omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, care deţine 37,9% din acţiuni. Până acum acţionarii băncii s-au arătat dispuşi să susţină nevoile de capital. Carpatica a mai atras anul acesta aproape 51 mil. lei (12 mil. euro) printr-o emisiune de acţiuni în vară.