2011 vine cu tăieri severe la majoritatea ministerelor. Fericiţii cu bani în plus se numără pe degete
Proiectul legii bugetului pentru 2011 a cărui principală miză este reducerea cheltuielilor cu 2,2% din PIB - în condiţiile în care deficitul bugetar convenit cu FMI pentru anul viitor trebuie redus la 4,4% din PIB - este gata, dar data promovării sale în Parlament rămâne o necunoscută. Guvernul mai are la dispoziţie aproximativ trei săptămâni pentru a trece bugetul prin Parlament, în condiţiile în care membrii Legislativului ar urma să intre în vacanţă înaintea sărbătorilor de iarnă. Anul viitor, comparativ cu 2010, mai mulţi bani ar urma să primească ministerele Muncii, Mediului, Agriculturii şi Transporturilor. La alţi ordonatori de credite importanţi se înregistrează tăieri de fonduri. Ministerul Sănătăţii pierde din sume faţă de execuţia preliminată din 2010, dar ministrul de resort susţine că, de fapt, înregistrează o creştere de 8% faţă de alocarea iniţială din 2010 (sumele suplimentare s-au dat anul acesta pentru plata arieratelor).
Cum stau lucrurile de fapt o arată o declaraţie a ministrului muncii, Ioan Botiş, rugat de ZF să comenteze bugetul ministerului pe care îl conduce: "Deocamdată nu pot să fac nicio declaraţie oficială, pentru că legea pensiilor şi legea educaţiei sunt blocate în Parlament, iar bugetul pe 2011 reprezintă numai un draft".
Tot despre posibile modificări a vorbit şi ministrul sănătăţii, Attila Cseke, după discuţia care a avut loc ieri în coaliţie pe marginea proiectului legii bugetului: bugetul sănătăţii mai poate fi îmbunătăţit, sper că nu va mai scădea!
Buget construit pe reduceri de cheltuieli
În majoritatea situaţiilor, bugetele ministerelor sunt construite pe scăderea veniturilor.
De altfel, Executivul îşi propune în proiectul de buget să reducă cheltuielile de la 39,1% din PIB la 36,9% din PIB, în vreme ce ponderea veniturilor în PIB este prevăzută să crească de la 32,3% din PIB la doar 32,5% din PIB. Aşadar, cuvântul de ordine este reducerea de cheltuieli, însă este de presupus că modificări minore vor mai fi operate la discutarea proiectului în Parlament unde fiecare dintre parlamentari va încerca să smulgă mai mulţi bani pentru domeniile care îl interesează.
Legea pensiilor şi legea salarizării unitare, alături de proiectul legii bugetului sunt condiţii pentru acordarea, în ianuarie, de către UE şi FMI a următoarei tranşe de împrumut (aproximativ trei mld. euro).
Proiectul de buget aşteaptă aprobarea legii salarizării
Legea salarizării unitare a fost adoptată de Executiv care îşi va angaja răspunderea în faţa Parlamentului pentru a elimina discuţiile parlamentare care s-ar putea prelungi.
Abia după ce această lege va fi adoptată de Parlament, Guvernul va înainta în dezbatere proiectul de buget - sau cel puţin aceasta a fost opţiunea anunţată de mai multe ori de reprezentanţii Guvernului.
Chestorul Senatului, Ioan Chelaru (PSD), a anunţat ieri că Guvernul îşi va angaja răspunderea la 14 decembrie, după ce, săptămâna trecută, legea a fost depusă în Parlament.
Urmează apoi trei zile în care opoziţia poate depune o moţiune de cenzură - ceea ce se va şi întâmpla foarte probabil. Or, acest lucru înseamnă că toată procedura - depunerea moţiunii, citirea ei, dezbaterea şi votul - se va finaliza în preajma sărbătorilor şi este posibil să fie nevoie de o sesiune extraordinară între Crăciun şi Anul Nou pentru finalizarea dezbaterilor la legea bugetului pe 2011.
PNL, prin vocea lui preşedintelui său, Crin Antonescu, a anunţat că partidul are propria-i opţiune la aceste legi, dar şi la proiectul legii bugetului, ceea ce înseamnă că va veni cu amendamente, iar discuţiiile se pot prelungi.
Ministerul Administraţiei şi Internelor
Ministru: Traian Igaş
Buget 2011: 9 mld. lei
Creştere/Descreştere 2011/2010: -14%
Angajaţi proprii ai ministerului: 1.250
Total angajaţi (Poliţie, Poliţia de Frontieră, ISU, Jandarmeria, Inspectoratul de Aviaţie):
Aproximativ 150.000
greu de reformat
Ministerul Administraţiei şi Internelor pierde, prin bugetul pe 2011 1,4 mld. lei, de la 10,4 mld. lei (execuţia preliminată pe 2010), la 9 mld. lei - un minus de 14%. MAI este unul dintre cele mai "grele" ministere şi, prin urmare, şi mai dificil de reformat. În vară, fostul ministru al internelor, Vasile Blaga, anunţa o reducere drastică de personal în MAI. Din cei 2.919 angajaţi proprii ai ministerului ar fi urmat să rămână 1.249 de angajaţi (o reducere de 57%). De asemenea, ar fi urmat să fie redus cu 22% numărul posturilor în prefecturi (de la 2.270 de posturi la 1.779 de posturi). Însă, în toate structurile aflate în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor - Poliţia, Poliţia de Frontieră, Inspectoratul de Aviaţie, Jandarmeria, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenţă - lucrau anul trecut peste 150.000 de oameni, iar aici datele despre o eventuală reducere de personal nu sunt clare. Doar din 2005 până în 2009 personalul angajat din cadrul Ministerului de Interne a crescut de la 104.497 la 154.133 (o creştere de 50%) acestea fiind numărul de posturi bugetare prin legile anuale ale bugetelor de stat. În 2011, veniturile ministerului scad cu 14%, faţă de acest an. Cheltuielile curente ar urma să fie şi ele cu 21% mai mici, dar cresc cheltuielile cu personalul cu 11%. Cea mai mare încercare cu care se va confrunta ministerul anul viitor este intrarea în spaţiul Schengen pe care o gestionează. Nu este exclus, spun specialiştii, o reluare a discuţiilor despre spargerea ministerului în Administraţie şi Interne pentru că a gestiona o structură cu 150.000 de oameni pare destul de dificil.
Ministerul Muncii
Ministru: Ioan Nelu Botiş
Buget 2011: 33,6 mld. lei*
Creştere/Descreştere 2011/2010: +14,18
Angajaţi proprii ai ministerului: 2.750
Total angajaţi (ANOFM, CNPAS, Inspecţia Muncii): 13.630
*inclusiv sumele pentru asistenţă socială
Plus un miliard de euro În 2011
Ministerul Muncii, unul din cele mai "privilegiate" ministere în acest an, al cărui buget a crescut şi la cele două rectificări bugetare, va avea anul viitor un buget de 33,6 mld. lei (8 mld. euro), în creştere cu peste 12% faţă de execuţia preliminată pentru acest an, de 29,4 mld. lei (7 mld. euro). În 2011, banii alocaţi pentru salariile angajaţilor care aparţin de acest minister vor fi mai puţini faţă de anul acesta, dar se mai plusează la bugetele pentru deplasări sau cele de chirii. Motivul? "Uitaţi-vă la pensii. Deocamdată nu pot să fac nicio declaraţie oficială, pentru că legea pensiilor şi legea educaţiei sunt blocate în Parlament, iar bugetul pe 2011 reprezintă numai un draft", a spus pentru ZF ministrul muncii, Ioan Nelu Botiş. Per total, cheltuielile salariale cu angajaţii Ministerului Muncii se diminuează cu peste 16% anul viitor, potrivit proiectului de buget pe 2011, ajungând la 33,1 milioane de euro. De altfel, oficialii Ministerului Muncii spuneau că au restructurat peste 2.500 de posturi din această instituţie în acest an. Deşi, teoretic, cheltuielile de personal ar fi trebuit să scadă în acest an ca urmare a măsurilor de austeritate impuse de Guvern, acestea au crescut cu peste 40% în 2010, pentru plata salariilor angajaţilor din Ministerul Muncii fiind nevoie de un fond de până la 39,6 mil. euro. De altfel, există unele cheltuieli de personal care s-au majorat de două sau chiar de trei ori în acest an faţă de anul trecut. Spre exemplu, fondul de premii aproape că s-a dublat în 2010, de la 978.000 de euro în 2009 la peste 2 mil. euro. Totodată, fondurile alocate pentru primele de vacanţă ale bugetarilor care lucrează în acest minister au crescut de la 872.000 de euro la peste 2,24 mil. euro.
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii
Ministru: Anca Boagiu
Buget 2011: 11,57 mld. lei
Creştere/ Descreştere 2011/2010: +0,31%
Angajaţi proprii: în jur de 700
Buget similar cu cel de anul trecut
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), condus în prezent de Anca Boagiu, va dispune anul viitor de un buget de 11,57 miliarde de lei (2,7 mld. euro), nivel mai mare decât bugetul de anul acesta cu doar 0,31%, potrivit proiectului de buget pentru anul 2011. Cheltuielile prevăzute pentru investiţii se ridică la aproape 8,1 miliarde de lei (1,9 mld. euro), mai mari cu 18,8% faţă de cele de anul acesta. În vreme ce una dintre marile suferinţe ale României este starea infrastructurii, Ministerul Transporturilor susţine că îşi propune să finalizeze 29 de proiecte, dintre care cinci noi, în perioada 2011-2013. Principalele proiecte de transport rutier propuse pentru finalizare, până în anul 2013, sunt austostrăzile Bucureşti-Braşov, Braşov-Cluj-Borş, Cernavodă-Constanţa, Arad-Timişoara. De asemenea, este anunţată în următorii trei ani finalizarea proiectelor: reabilitarea drumurilor naţionale etapa a IV-a, reabilitarea drumurilor etapa a cincea, varianta de ocolire a municipiului Constanţa, restructurarea în domeniul transporturilor etapa a treia, construcţia variantei de ocolire a oraşelor Deva-Orăştie la standard de autostradă, reabilitarea secţiunii Dorbeta Turnu Severin-Lugoj, reabilitarea DN Focşani-Ojdula, varianta de ocolire Cluj Est şi Nord Est şi construcţia altor variante de ocolire. În ceea ce priveşte proiectele de infrastructură feroviară, Ministerul Transporturilor şi infrastrcturii susţine că va reabilita secţiunea de cale ferată Băneasa-Feteşti de pe linia Bucureşti-Constanţa, reabilitarea secţiunii Câmpina-Predeal de pe linia de cale ferată Bucureşti-Braşov, reabilitarea liniei de cale ferată Curtici-Simeria. De asemenea, în plan este şi reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa, dar şi construcţia infrastructurii de acces rutier şi feroviar la cel de-al doilea pod Calafat-Vidin.
Ministerul Economiei
Ministru: Ion Ariton
Buget 2011: 1,4 mld. lei
Creştere/Descreştere 2011/2010: -30,74%
Angajaţi proprii ai ministerului: 600*
* numărul angajaţilor care vor rămâne în Ministerul Economiei după finalizarea restructurării instituţiei
Minus 98% la investiŢii
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri se află şi el pe lista ministerelor ale căror bugete au fost ajustate în minus. Astfel, instituţia se bazează în 2011 pe fonduri de 1,4 miliarde de lei (circa 333 mil. euro), în scădere cu aproape 31% comparativ cu anul trecut. Cele mai multe categorii dintre cheltuielile instituţiei se află în scădere, una dintre diminuările semnificative intervenind la capitolul subvenţii unde sumele alocate vor fi reduse cu circa 44%, până la un nivel de 268,2 milioane de lei (circa 64 de milioane de euro), cumulat cu reducerea programelor de protecţie socială din sectorul minier. Comparativ cu anii precedenţi, ministerul renunţă la plata indemnizaţiilor de conducere, la sporurile de vechime, la fondul de premii sau la primele de vacanţă. O cheltuială specială care apare în bugetul instituţiei sunt transferurile pentru finanţarea lucrărilor de pază şi întreţinere la combinatului Krivoirog Ucraina în valoare de 5,1 mil. lei (peste 1,2 mil. euro). O altă cheltuială care va fi redusă drastic este cea a cheltuielilor de capital, adică a investiţiilor, care vor fi diminuate cu 98%, de la 567,2 mil. lei până la 9,5 mil. lei. În portofoliul Ministerului Economiei se află unele dintre cele mai puternice companii energetice din România, printre care se numără Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Romgaz. Deşi planul ministerului era de a reorganiza complet sistemul de producţie al energiei prin înfiinţarea a două companii gigant, specialiştii din piaţă spun că acest plan nu va mai fi realizat de la începutul anului viitor, aşa cum a tot fost anunţat pe întreg parcursul anului 2010, intrarea lor în funcţiune fiind din nou amânată pe o perioadă nedeterminată deocamdată.
Ministerul Educaţiei
Ministru: Daniel Funeriu
Buget 2011: 8,55 mld. lei
Creştere/Descreştere 2011/2010: -0,55%
Angajaţi proprii ai ministerului: 380
Total angajaţi (inspectorate şcolare, cluburi sportive, ANFP- alţii decât profesorii): 10.600
NImic nou faŢÂ de 2010
Bugetul de anul viitor al Ministerului Educaţiei este aproape neschimbat faţă de anul acesta, fiind cu 0,55% mai redus. Astfel, la un buget de 2 miliarde de euro şi cu numai 380 de salariaţi în aparatul central, Ministerul Educaţiei va cheltui anul viitor peste 260 de milioane de euro pe salariile celor peste 10.600 de salariaţi (fără profesori, care sunt plăriţi de la stat, dar prin bugetele locale) care sunt plătiţi din aceste fonduri. Astfel, bugetul prognozat pentru cheltuielile cu personalul pentru anul viitor este cu 7,8% mai mic decât cel estimat până la finele acestui an. De la începutul anului, Ministerul Educaţiei a redus din aparatul de lucru 108 posturi, din care numai 81 fiind ocupate. Însă de acest minister mai aparţin şi salariaţii din teritoriu, de la inspectoratele judeţene sau de la palatele copiilor din România, precum şi angajaţii din cluburile sportive sau cei din subordinea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Anul viitor, angajaţii acestei instituţii nu vor mai primi salarii de merit, indemnizaţie de conducere sau spor de vechime.
Acest minister a tăiat masiv din cheltuielile cu indemnizaţiile de detaşare, cu transportul la locul de muncă sau cu alocaţiile pentru locuinţe. Cu toate acestea, cheltuielile alocate de Guvern pentru Educaţie sunt de trei - patru ori mai mari decât în urmă cu patru ani, însă rezultatele evaluărilor internaţionale ale elevilor şi studenţilor sunt mai slabe. În România există peste 24.500 de unităţi şi structuri şcolare (clădiri fără personalitate juridică în care învaţă, în general, elevii din mediul rural), iar în aproximativ 11.000 din clădirile pentru care Ministerul Educaţiei plăteşte cheltuieli de personal şi de întreţinere învaţă sub 100 de elevi.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Ministru: Valeriu Tabără
Buget 2011: 11,7 mld. lei
Creştere/Descreştere 2011/2010: +14,3%
Angajaţi: 8.250
Mai mult cu 14%
Ministerul Agriculturii a propus pentru anul viitor un buget în creştere cu 14,3% faţă de cel obţinut în 2010, de până la 11,7 miliarde de lei, proiect care trebuie însă aprobat de Guvern şi Parlament în zilele următoare.
Bugetul propus prevede scăderi de cheltuieli pe majoritatea sectoarelor, fie că este vorba de cheltuieli de personal, de bunuri şi servicii sau subvenţii, singurele creşteri fiind în zona proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi în a celor care prevăd sprijinirea proprietarilor de păduri, sistemul naţional anti-grindină sau finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare. La jumătatea acestui an, în cadrul ministerului a început procesul de restructurare, datele oficiale anunţând tăieri de 25% din personal. Astfel din cei circa 11.000 de oameni, cei mai mulţi, în număr de peste 5.200, fiind angajaţi de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), ar fi urmat să rămână aproximativ 8.250 de oameni, diminuare capabilă să reducă cheltuielile cu fondul de salarii cu până la 25%. În bugetul pe anul viitor, cheltuielile cu salariile sunt cu până la 34,3% mai mici, ajungând la 234 mil. lei, iar sporurile, primele sau indemnizaţiile de conducere sunt eliminate complet. Din costurile cu bunurile şi serviciile, care au scăzut în total cu 3,2% ministerul nu a tăiat din deplasările interne, pentru care se alocă 2 mil. lei. Nici pentru subvenţii nu s-au alocat mai mulţi bani decât pentru acest an, doar sprijinirea producătorilor agricoli a atras două mld. lei, în creştere cu aproape 10%. Şi pentru renta viageră suma alocată este mai mică, chiar dacă autorităţile susţin că arendarea terenurilor este una din priorităţi, susţinerea acesteia urmând să fie făcută chiar prin intermediul unor ajutoare financiare. Pentru calamităţi naturale în agricultură, fermierii nu vor primi nimic de la bugetul de stat anul viitor.
Ministerul Sănătăţii
Ministru: Cseke Attila
Buget 2011: 4,4 mld. lei
Creştere/Descreştere 2011/2010: -38,31%
Angajaţi proprii ai ministerului: 7.852
Bugetul Ministerului Sănătăţii a fost croit pe 2011 pe o scădere de 38,31% comparativ cu 2010, în timp ce fondurile pe care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (cu un buget de 16,5 mld. lei) le are la dispoziţie vor fi cu aproape 7% mai mici. Cumulat, Ministerul şi Casa au la dispoziţie în 2011 20,9 mld. lei (5 mld. euro), nivel însă care s-ar putea dovedi insuficient, în condiţiile în care încă de anul acesta a fost nevoie de o rectificare bugetară pentru a putea fi susţinute toate cheltuielile. Cele mai afectate vor fi spitalele care vor avea fonduri mai mici cu 12%. Cseke Attila, ministrul sănătăţii, a explicat faptul că acest nivel al bugetului include sumele acordate la rectificările bugetare, prin care s-au plătit datoriile spitalelor şi pentru medicamente şi care au mers la CNAS. Fără acestea bugetul este de 1,9 mld. lei (0,45 mld. euro), în creştere cu 8,2%. "În ultima variantă a bugetului, discutată în coaliţie, bugetul Ministrului Sănătăţii este în creştere cu 8% faţă de anul acesta. Este un pas important. Cred că bugetul Ministerului Sănătăţii este unul sustenabil şi care va putea permite anumite programe de investiţii", a spus Cseke Attila. Unul dintre obiectivele ministerului de anul viitor este informatizarea, adică introducerea cardului de sănătate şi a dosarului electronic, potrivit informaţiilor din Strategia fiscal bugetară pentru 2011-2013. În 2011 ministerul şi-a propus implementarea bazelor de date electronice în 5% din spitale şi introducerea cardului de sănătate şi a dosarului medical electronic pentru 15% din populaţia asigurată. Procentele ar urma să crească semnificativ în 2012. Instituţia doreşte de asemenea reducerea cu 5% a numărului de paturi şi cu 5% a ratei de internări. Tot anul viitor ministerul are în vedere coplăţi care ar urma să genereze în sistem circa 378 mil. lei (89,4 mil. euro) anual.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Ministru: Elena Udrea
Buget 2011: 2,78 mld. lei
Creştere/ Descreştere 2011/2010: +0,63%
Angajaţi: 685
Stagnare la Dezvoltare
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), condus de Elena Udrea, va dispune anul viitor de un buget aproape similar cu cel de anul acesta, de aproape 2,78 mld. lei (661 mil. euro), mai mare cu doar 0,63% faţă de cel de anul acesta. Dacă cheltuielile de investiţii prevăzute se ridică la 2 mld. lei (476 mil. euro), în creştere cu 7% faţă de cele de anul acesta, cele de personal vor fi mai mici cu aproape 8,1%. Strategia MDRT pe perioada 2010-2013 are în implementare 20 de programe de investiţii, aferente politicii de locuire şi îmbunătăţire a infrastructurii de bază din cadrul comunităţilor locale. Dintre principalele proiecte propuse a se finanţa din acest an şi până în 2013 se numără programul de construcţii de locuinţe pentru tineri, programul pentru finalizarea blocurilor de locuinţe începute înainte de 1990, despre care nu se oferă detalii în documentul cu strategia fiscală bugetară. De asemenea, MDRT va finanţa reabilitarea, modernizarea, asfaltarea drumurilor de interes judeţean şi de interes local şi proiecte privind alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate la sate, precum şi în unităţile administrativ -teritoriale cu resurse turistice. Mai mult, printre proiectele pe care le va dezvolta MDRT se numără şi reabilitarea şi modernizarea a 10.000 de kilometri de drumuri judeţene, dar şi dezvoltarea unor proiecte de investiţii publice în infrastructura turistică. De asemenea, sunt menţionate proiecte de construire a unor sedii pentru aşezăminte culturale, a unor patinoare artificiale,
săli de sport dar şi bazine de înot. Elena Udrea a promis anul acesta că va construi 25.000 de locuinţe în mediul rural până în 2011, după ce anul trecut promitea băi termale în Capitală şi un domeniu schiabil de 70 mil. euro. Doar că din toate aceste proiecte au rămas doar declaraţiile.
Ministerul Comunicaţiilor
Ministru: Valerian Vreme
Buget 2011: 192,3 mil. lei
Creştere/Descreştere 2011/2010: -34,5%
Angajaţi: 119
CreŞterea salariilor cu 18%
Bugetul alocat Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) pentru anul viitor este de 192,3 mil. lei, în scădere cu 34,5% comparativ cu anul curent, potrivit proiectului de buget pentru 2011. În acelaşi timp, cheltuielile de personal sunt programate să crească cu 11,7% anul viitor, la 9,1 mil. lei, iar salariile de bază să crească cu 18%. Ministerul, care are în prezent 119 angajaţi, nu va mai acorda sporuri de vechime, premii în bani sau prime de vacanţă. Bugetul pentru bunuri şi servicii va fi micşorat cu 36,3% la 139,6 milioane de lei. Cel mai mult va creşte bugetul pentru cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni în reprezentarea statului, cu 614%, de la 7 la 50 de milioane de lei. De asemenea, vor fi cu 37% mai puţini bani alocaţi pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare. MCSI este instituţia care se va ocupa de dezvoltarea portalului eRomânia, al cărui scop este consolidarea sistemului naţional de furnizare online a unor servicii publice, estimat la 500 mil. euro. Banii vor fi alocaţi până în 2013, potrivit reprezentanţilor instituţiei. Un prim pas al proiectului eRomânia este punerea în funcţiune a sistemului naţional de plată online a taxelor şi impozitelor, de la 1 ianuarie 2011, potrivit ministrului comunicaţiilor Valerian Vreme. Guvernul a adoptat o hotărâre în acest sens săptămâna trecută, dar premierul Emil Boc crede că acest demers va elimina o bună parte a birocraţiei. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a adoptat de asemenea o hotărâre care prevede ca "instituţiile şi administraţia publică centrală şi locală să-şi constituie sisteme informatice şi să asigure servicii online de informare şi de plată a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor, în scopul diminuării interacţiunii directe a cetăţenilor şi a agenţilor economici cu funcţionarii publici".