România a luat de la UE sub 2% din fondurile totale alocate. Mai are de luat 98% în următorii trei ani
România a cheltuit pentru proiecte în derulare 239 de milioane de euro din fonduri structurale europene, din totalul de 19,6 mld. euro alocaţi în exerciţiul financiar 2007-2013 - adică sub 2% din fonduri. Cifra a fost publicată ieri de cotidianul financiar Financial Times, care susţine că a intrat în posesia unor rapoarte interne ale Comisiei Europene, rapoarte care arată că doar 10% din totalul fondurilor alocate de UE ţărilor membre pentru exerciţiul financiar 2007-2013 au fost efectiv rambursate. Chiar dacă cresc an de an, sumele alocate către beneficiarii de fonduri europene rămân infime, iar acest lucru reprezintă o povară pentru România întrucât, dacă ea nu reuşeşte să atragă banii, nu-i primeşte, dar este obligată să-şi plătească contribuţia la UE.
Cifrele avansate de FT sunt diferite de datele publicate, lunar, de administraţia de la Bucureşti în privinţa fondurilor europene, unde se arată că plăţile către beneficiari au fost până în octombrie 2010 de 1,4 mld. euro.
Rambursările se fac de către Comisia Europeană în momentul în care este convinsă că sumele plătite de România beneficiarilor de proiecte UE sunt eligibile.
Perioada luată în calcul de Comisia Europeană, anume exerciţiul financiar 2007-2013, arată că României i-au fost rambursate, efectiv, sub 2% (1,3% susţine FT) din fondurile alocate de UE în perioada amintită, adică aproape 240 mil. euro. Potrivit reprezentanţilor Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) din cadrul Ministerului Finanţelor suma avansată de FT este prea mică şi s-ar explica prin faptul că raportul intrat în posesia cotidianului britanic se referă efectiv la sumele certificate de UE ca fiind eligibile pentru rambursare şi rambursate. Potrivit raportărilor ACIS, România a absorbit până la 31 octombrie, 15% (1,4 mld. euro) din sumele alocate de UE în perioada 2007-2010, de 8,8 mld. euro. Aici sunt însă adăugate, pe lângă rambursări, şi prefinanţările făcute de UE, de 920 mil. euro. Dacă raportăm sumele absorbite (prefinanţări şi rambursări) la întreg exerciţiul financiar 2007-2013 pentru care România are alocaţi 19,6 mld. euro se observă că sumele atrase de România, în primii ani de aderare, sunt extrem de mici, până în 7% din totalul fondurilor. Acest lucru înseamnă că, deşi peste o lună se împlinesc trei ani de când a intrat în UE şi suntem la jumătatea exerciţiului financiar al Uniunii (2007-2013), România nu a absorbit nicio zecime din sumele alocate, iar, în viitorii trei ani, ar trebui să absoarbă restul de cel puţin 90% din fonduri sau cel puţin să aibă proiecte aprobate pentru ele.
Rapoartele Comisiei invocate ieri de FT arată că, la nivelul UE, Comisia nu a rambursat nici 10% din cele aproape 236 mld. euro fonduri structurale alocate pentru dezvoltare. Însă şi aici, dacă luăm ca reper doar sumele rambursate, România se află cu mult în urma mediei europene pentru că i
s-a rambursat doar 1,3% din totalul sumelor alocate. Dacă judecăm strict după sumele atrase, rezultă totuşi că, în cazul României, ele cresc, ca şi sumele plătite efectiv beneficiarilor. Astfel, până în 2008 au fost făcute plăţi către beneficiarii de fonduri europene de 746 mil. lei. În 2009 au fost făcute plăţi de 1,7 mld. lei (o creştere de peste 100%), pentru ca, în perioada ianuarie-octombrie 2010, să fie făcute plăţi de 3,2 mld. lei (o creştere de aproape 90% faţă de anul precedent). Totalul plăţilor efectuate către beneficiarii de fonduri UE este de 5,1 mld. lei (1,35 mld. euro).
Şi în domeniul dezvoltării rurale sumele plătite cresc. Dacă până în 2008 au fost efectuate plăţi de 741 mil. euro, între ianuarie şi noiembrie 2010 au fost efectuate plăţi de 929 mil. euro, în creştere cu 25% faţă de anul precedent. În total, pentru dezvoltarea rurală UE acordă României, între 2007-2013, 8,8 mld. euro.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a susţinut ieri că există riscul ca absorbţia fondurilor europene să fie în 2010 sub nivelul de anul trecut, singura zonă în care performanţele vor depăşi 2009 fiind agricultura. Însă, din datele ACIS, rezultă că au fost efectuate către beneficiari, în primele nouă luni ale lui 2010, plăţi mai mari decât pe întreaga perioadă a lui 2009. Problema mare, mai ales în situaţia foarte grea din punctul de vedere economic în care se află România, este că fondurile atrase sunt foarte mici, chiar dacă ele cresc şi ca procent şi ca volum.
Mai trebuie arătat că România contribuie, anual, cu 1,1% din PNB la bugetul Uniunii, iar în măsura în care nu reuşeşte să atragă fondurile UE este pusă în poziţia de a fi un contributor net la bugetul Uniunii. După aderare, către UE au fost plătiţi 3,6 mld. euro - România fiind între 2007-2009 în poziţia de contributor net la bugetul Uniunii, cu un sold negativ de 456 mil. euro.
Potrivit FT care citează documentele CE, zecile de miliarde de euro, reprezentând fonduri destinate susţinerii dezvoltării în regiunile defavorizate ale Europei, nu sunt utilizate deoarece guvernele, confruntate cu lipsa lichidităţilor, nu pot găsi finanţarea proprie necesară primirii acestor bani. Alte date arată că 8,4 mld. euro au fost cheltuite în mod eronat în cadrul programelor pentru fonduri structurale în cele două cicluri anterioare de finanţare de şapte ani. Aceste fonduri au fost recuperate în proporţie de 75%.