Investiţiile pe Bursă, o ruletă: jumătate dintre acţiuni au adus câştiguri, jumătate au fost pariuri pierdute

Pentru investitorii de pe Bursă, 2010 a fost până acum un an dificil, având în vedere că pentru prima dată în ultimii ani acţiunile nu au mai mers la fel (toate în sus sau toate în jos).
Astfel, cu 1.000 de lei investiţi la începutul anului, un investitor ar fi putut avea acum un profit de 660 de lei dacă ar fi investit în acţiunile Transgaz Mediaş (TGN) sau o pierdere de circa 250 de lei, dacă ar fi mizat pe acţiunile Băncii Transilvania (TLV).

La fel pe RASDAQ, unde 1.000 de lei investiţi în Electromagnetica Bucureşti (ELMA) ar fi adus un profit de 700 de lei, în timp ce aceeaşi sumă plasată în titlurile companiei de construcţii Comnord Bucureşti (COSC) s-ar fi înjumătăţit.

Situaţia este complet diferită faţă de 2007, când aproape orice acţiune mai lichidă putea aduce câştiguri de 100% în câteva luni, iar investitorii nu aveau nevoie de prea multă imaginaţie sau de analize complexe pentru a face bani pe Bursă. Nu era nevoie ca o firmă să aibă profit, ci doar ca ea să aibă terenuri sau spaţii comerciale pentru ca acţiunile să crească.

După doi ani de criză (dintre care unul cu scăderi puternice - 2008 - şi unul cu reveniri spectaculoase - 2009), situaţia pe Bursă a intrat oarecum în normalitate, în sensul că rezultatele financiare şi perspectivele companiilor sau ale sectoarelor din care acestea fac parte cântăresc mult mai greu în evoluţia acţiunilor. Astfel, titlurile companiilor din sectorul energetic, precum OMV Petrom, Transgaz, Transelectrica, Electromagnetica, au crescut puternic, pe fondul rezultatelor în creştere. La fel şi acţiunile companiilor exportatoare, precum Compa, Aerostar sau Azomureş, care au beneficiat de creşterea cererii la nivel internaţional. La polul opus stau companiile de construcţii, sector care a continuat să se contracte, şi cele din industria alimentară, care au fost lovite de scăderea consumului. Nici băncile nu au mers mai bine, din cauza creşterii creditelor neperformante, cau urmare a scăderii capacităţii companiilor şi a populaţiei de a-şi plăti ratele la credite. SIF-urile, care sunt puternic expuse pe sectorul bancar, dar şi foarte sensibile la deciziile politice, au trecut şi ele pe minus.

În acest context, nici fondurile mutuale nu au mai evoluat la fel, doar administratorii care şi-au asumat riscuri şi au făcut mutări surprinzătoare reuşind să obţină câştiguri mai mari. După 11 luni, cele mai mari câştiguri le-au adus fondurile SIRA (Omninvest şi Omnitrust), care au pariat în primăvară pe scăderea indicelui american S&P 500, şi fondurile Carpatica Stock şi Global, care au investit în FP.