Estul se leapădă de euro, cu excepţia României

Premierul ceh Petr Necas susţine că problemele cu care se confruntă moneda unică europeană pot prelungi existenţa coroanei cehe atâta timp cât acest lucru va fi benefic pentru economie, scrie Bloomberg.

Un mesaj similar a trimis şi guvernatorul băncii centrale poloneze Marek Belka. El crede că adoptarea euro trebuie făcută atunci când Uniunea Europeană îşi va ajusta instituţiile economice şi politice astfel încât să fie capabilă să susţină o monedă unică stabilă.

"Uniunea monetară europeană este un proiect ambiţios, dar neterminat. Ambiţiile politice nu au fost dublate de capacitatea şi dorinţa de a ajusta corespunzător instituţiile. Din această cauză viitorul euro este incert, punându-ne pe noi într-o mare dilemă", spune Belka.

În cazul României, în pofida reticenţei arătate în ultima vreme de liderii din regiune, nu există nicio îndoială la nivelul oficialilor că aceasta este singura soluţie pentru progresul ţării

Aderarea la zona euro va aduce României beneficii sub aspectul stabilităţii preţurilor, dar fără o schimbare a mentalităţii populaţiei spre modelul germano-baltic, va cauza fie o majorare a şomajului, fie deficite externe mari, declara în septembrie economistul-şef al BNR Valentin Lazea.

Dar, deşi România nu se află într-o poziţie confortabilă din perspectiva adoptării euro din cauza creşterii datoriei publice, precum şi a deficitului bugetar şi a riscului de ţară încă ridicate, ţara noastră îşi menţine ţinta de intrare în zona euro la orizontul anului 2015, a afirmat şi Agnes Nagy, membru în Consiliul de Administraţie al BNR. "Aş vrea să prind personal, nu cât sunt guvernator, ci cât sunt pensionar, adoptarea euro", a spus şi guvernatorul Mugur Isărescu luna trecută.

Executivul de la Praga evită să stabilească o ţintă pentru adoptarea euro, premierul Necas argumentând că o asemenea mişcare ar fi o imprudenţă din punct de vedere politic.

"Nu ne poate forţa nimeni să adoptăm moneda unică europeană. Zona euro nu mai este ce era în 2003, atunci când am votat referendumul pentru aderarea la UE", explică şeful executivului de la Praga.

Deşi în 2004, atunci când a aderat la UE, Cehia era optimistă în privinţa adoptării euro, climatul economic tensionat din prezent şi obligativitatea respectării ţintelor macroeconomice necesare ţărilor din zona euro determină executivul ceh să rămână prudent. Susţinerea monedei unice europene este tot mai mică în ţările din Europa Centrală şi de Est, după bailout-urile Irlandei şi Greciei. Un studiu arată că în prezent 70% dintre cehi se opun adoptării monedei unice europene.

Cehia se recuperează din cea mai severă recesiune a ultimilor 20 de ani, iar revenirea pe linia de plutire depinde în mod covârşitor de exporturi.

Zona euro este principalul partener comercial al Cehiei, iar exporturile totalizează 70% din PIB, fiind impulsionate în mare parte de fabrica de automobile Skoda. Produsul Intern Brut per capita se cifrează la 80% din media zonei euro, însă micşorarea diferenţelor faţă de Europa de Vest se poate face doar cu ajutorul coroanei.

"Este clar că menţinerea coroanei cehe are costuri mai mici decât eventuala adoptare a euro", spune premierul Necas.

Ţările din zona euro nu trebuie să depăşească un deficit bugetar de 3% din PIB, însă state precum Cehia sau Polonia sunt în prezent peste această limită.

Cehia previzionează că va avea un deficit de 5,3% în acest an, în timp ce Polonia se aşteaptă să atingă un deficit de 7,9%, mai mult decât dublul limitei maxime cerute de normele zonei euro.

Autorităţile poloneze s-au angajat să adopte moneda unică prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană, însă guvernatorul băncii centrale susţine că în prezent un astfel de plan este pur ipotetic. Cu toate că autorităţile de la Varşovia au renunţat la planul de adoptare a euro în 2012, executivul a demarat un plan menit să pregătească legislaţia naţională, sistemul bancar şi pe cel administrativ pentru momentul în care climatul economic va fi propice pentru intrarea în zona euro. Un raport al JP Morgan estimează că Ungaria şi Polonia ar putea adopta moneda unică europeană în 2019, în timp ce România şi Cehia va trebui să aştepte încă un an.

Laurian Lungu, Managing Partner în cadrul Macroanalitica, crede că adoptarea monedei euro de către România în 2015 este un scenariu nerealizabil. "Pentru ca România să adopte moneda euro trebuie să existe voinţă politică din partea Băncii Centrale Europene, din partea Comisiei Europene şi din partea României", spune Lungu. "În condiţiile economice actuale, România nu poate atinge ţintele macroeconomice necesare pentru adoptarea euro până în 2013. Dacă totuşi România ar adopta euro, ar fi o greşeală. România mai are mult până să rezolve probleme structurale ale economiei", crede analistul Laurian Lungu. Întrebat dacă Polonia şi Cehia pot adopta euro, Laurian Lungu spune că cele două ţări se descurcă bine şi fără moneda unică europeană. "Nu ar fi foarte greu pentru Polonia şi Cehia să îşi ajusteze economiile pentru a putea adopta euro, este o chestiune de voinţă politică", crede Lungu.

Dacă în prezent ţările din Est fug de euro, în urmă cu un an şi jumătate, când regiunea trecea printr-o criză economică şi financiară fără precedent după căderea comunismului, politicienii din capitalele Europei Centrale şi de Est suspinau după moneda unică şi după protecţia pe care aceasta o oferea din postura de a doua cea mai importantă monedă la nivel mondial. În aprilie 2009, chiar

FMI lansa un raport, extrem de criticat, ce susţinea beneficiile trecerii unilaterale, fără acordul BCE,

la euro a flancului estic al UE. Dar în primăvara acestui an criza din Grecia a arătat că apartenenţa la uniunea monetară are efecte devastatoare în cazul în care ţările fac acest pas nepregătite, şi chiar au apărut voci care susţin că ţărilor cu probleme de la periferia Europei (Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania) le-ar fi