Eliminarea birocraţiei şi flexibilizarea contractelor de angajare ar putea duce la crearea a 90.000 de noi locuri de muncă

La bugetul statului s-ar putea încasa suplimentar aproximativ 180 de milioane de euro pe an din taxele aferente a 90.000 de locuri de muncă nou create, ca urmare a eliminării birocraţiei şi a modificării regimului de muncă temporară, spun reprezentanţii Consiliului Investitorilor Străini.

Calculul a fost făcut de către Lucian Anghel, economistul-şef al BCR şi de Laurian Lungu, Managing Partner în cadrul Macroanalitica.

"Calculele noastre arată că o legislaţie mai flexibilă a muncii ar putea duce la crearea a 90.000 de noi locuri de muncă pe termen scurt. Rata angajaţilor cu forme legale - 4,2 milioane- comparativ cu cele peste 10 milioane de persoane care reprezintă populaţia activă este prea mică", a spus Shachar Shaine, preşedintele grupului de lucru pentru legislaţia muncii din cadrul CIS. Cele mai importante modificări propuse de investitorii străini vizează eliminarea birocraţiei din procesul de concediere, posibilitatea prelungirii contractelor pentru forţa de muncă temporară şi posibilitatea reducerii programului de lucru concomitent cu reducerea salariilor pentru perioadele în care producţia scade. Deşi au spus de mai multe ori că este greu să faci concedieri în condiţiile unei legislaţii "rigide", angajatorii au dat afară 700.000 de oameni de la începutul crizei, majoritatea fiind din mediul privat.

"N-am zis că a fost greu. Birocraţia la legislaţia actuală e mult prea mare, iar dacă ne uităm la taxele plătite, la câte formulare trebuie completate, ne dăm seama că aceste lucruri se pot uşura. Nu spunem că vrem să dăm oameni afară uşor fără să plătim nimic, vrem să nu fie aşa de multă birocraţie, să fie mai uşor să recrutezi oameni şi, dacă e cazul, să dai afară", mai spune Shaine, care este în prezent preşedinte al United Romanian Breweries Bereprod (URBB), producătorul Tuborg şi Carlsberg.

Una din cele mai importante schimbări la Codul muncii propuse de CIS se referă la schimbarea procedurii în ceea ce priveşte procesul concedierii, care nu ar trebui să se facă în funcţie de criteriul social, ci în funcţie de performanţă. "În legislaţia actuală, performanţa angajaţilor este asimilată cu educaţia. Însă a avea o facultate nu înseamnă că îţi îndeplineşti bine sarcinile de serviciu", a spus Doina Ciomag, director executiv al Consiliului Investitorilor Străini.

CIS, care reuneşte peste 100 dintre cele mai puternice companii private cu afaceri de 36 mld. euro (adică 15% din cifra de afaceri a tuturor companiilor de pe piaţa locală, companiile cu capital românesc având o pondere de 5 ori mai mare), a pus în urmă cu o lună pe masa Guvernului un set de măsuri pentru scoaterea economiei din recesiune după doi ani de criză.

În companiile membre ale CIS lucrează peste 210.000 de salariaţi.

Întrebaţi de ce nu vor să fie membri ai Consiliului Economic şi Social, o instituţie publică al cărei scop este de a facilita dialogul dintre sindicate, patronate şi Guvern, reprezentanţii CIS au spus că legislaţia de aderare la această instituţie nu le permite în prezent să fie membri, pentru că ei reprezintă o asociaţie profesională, şi nu o confederaţie patronală - a cărei organizare permite accederea la o poziţie în CES. Totuşi, CIS a fost în perioada 2004 - 2007 membru observator în cadrul CES, printr-o decizie guvernamentală.

"Ne dorim să fim un partener autorizat, recunoscut, de dialog de către factorii de răspundere, dar este un proces care nu depinde doar de noi. Patronatele au avut o problemă în sensul că nu s-au organizat până în 2008, pentru că nu au avut nevoie - economia creştea -, iar modul în care funcţionează în prezent face ca acestea în final să exprime un punct de vedere foarte îngust", a adăugat Ciomag.

Reprezentanţii CIS estimează că, în condiţiile unei creşteri economice anul viitor, nivelul investiţiilor străine ar putea creşte cu 2 miliarde de euro faţă de acest an (când sunt estimate la 4 miliarde de euro), urmând ca în următorii cinci ani să ajungă la nivelul de 10 miliarde de euro.

Ce ar vrea investitorii străini să modifice în legislaţia muncii

n În activităţile sezoniere (cum ar fi producţia de îngheţată), angajaţii ar trebui să fie plătiţi suplimentar vara, iar iarna să aibă salarii mai scăzute, eventual să fie trimişi în concediu fără plată timp de 15 zile.

n Angajaţii în regim temporar să poată fi angajaţi direct prin firma care are nevoie de aceştia, fără a avea nevoie de intermedierea firmelor de leasing de personal; în prezent, companiile angajează forţă de muncă temporară prin intermediul firmelor specializate, care percep câte un comision de până la 20% din veniturile brute încasate de salariat.

n Eliminarea contractului colectiv de muncă la nivel de ramură şi înlocuirea cu un contract colectiv la nivelul companiei; astfel, s-ar putea evita acordarea de prime de vacanţă - prevăzute în contractele colective- de către angajatorii care au probleme financiare.

n Includerea criteriului performanţei angajaţilor atunci când se decide concedierea.