Exporturile au atins un nou maxim în octombrie, de 3,52 mld. euro

Exporturile au încetinit în octombrie, dar au atins un nou maxim istoric în valoare absolută, ajungând la 3,52 mld. euro.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, exporturile au crescut cu 28%, în euro, comparativ cu octombrie de anul trecut, ritmul temperându-se faţă de avansul anual de 35% înregistrat în septembrie. Faţă de nivelul record din septembrie, de 3,51 mld. euro, creşterea exporturilor în octombrie a fost de doar 0,2%.

Vedetele exporturilor au fost în acest an Daciile de la Piteşti şi telefoanele Nokia made in Cluj, având o contribuţie importantă la redresarea exporturilor. Renault şi Nokia au mizat puternic pe pieţele externe şi au reuşit astfel să se menţină pe creştere într-o perioadă în care economia românească s-a afundat în recesiune.

Vânzarea de maşini produse la Mioveni pe pieţe ca Germania, Franţa sau Italia a reuşit să readucă exporturile României la nivelul de dinainte de criză.

În primele zece luni exporturile au ajuns la 30,3 mld. euro, în creştere cu 26,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia favorabilă a exporturilor a fost influenţată de creşterea sectorului industrial din Europa, dar şi de măsurile luate de guvernele din ţările UE, cum ar fi programele Rabla pentru înnoirea parcului auto. O influenţă asupra cifrelor a venit şi de la efectul de bază având în vedere scăderile de anul trecut. În condiţiile creşteri mai accelerate a exporturilor comparativ cu importurile, deficitul comercial a scăzut în primele zece luni cu 4,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 7,7 mld. euro. În octombrie, deficitul a fost de 736,5 mil. euro, în scădere cu 210,9 mil. euro faţă de octombrie 2009.

Importurile au scăzut în octombrie cu 2%, în euro, comparativ cu septembrie, în timp ce faţă de octombrie 2009 au urcat cu 15,1%.

În primele zece luni, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de maşini şi echipamente de transport (42,2% la export şi 34,9% la import) şi alte produse manufacturate (33,7% la export şi respectiv 31,2% la import). Nu doar exporturile în valoare absolută contează, ci şi exporturile nete, fiind importantă şi dinamica importurilor. Anul trecut exportul net a avut o contribuţie pozitivă puternică la PIB, însă încetinirea zonei euro ar putea determina o influenţă negativă a acestui indicator la creşterea economică.

"După ce în 2009 contribuţia exporturilor nete la rata anuală a PIB a fost pozitivă, acum este aproape de zero sau chiar negativă. Acest lucru se datorează faptului că balanţa comerţului exterior cu bunuri şi servicii a crescut uşor în 2010 comparativ cu 2009", comentează analiştii Raiffeisen.

Deşi exporturile s-au aflat pe un trend ascendent pe parcursul acestui an, nu au reuşit să antreneze revenirea economiei, care continuă să se zbată în recesiune şi în 2010. Potenţialul exporturilor este limitat, având în vedere ponderea redusă a exporturilor în PIB, de circa 30%, precum şi perspectiva încetinirii relansării ţărilor din UE, principalii parteneri comerciali ai României.

Inflaţia anuală a coborât în octombrie, la 7,73%

Creşterea preţurilor produselor alimentare în noiembrie a determinat o majorare a inflaţiei cu 0,52%, faţă de octombrie, însă rata anuală a scăzut la 7,73%, ca urmare a unui efect de bază pozitiv. În octombrie inflaţia anuală a urcat la 7,88%, iar în septembrie a fost de 7,77%, după şocul provocat de majorarea TVA. Preţurile la produsele alimentare au urcat în noiembrie cu 0,88% comparativ cu octombrie, cele mai mari scumpiri fiind la cartofi (10%) şi ouă (8%), potrivit datelor anunţate de Institutul Naţional de Statistică. Creşteri temperate ale preţurilor s-au înregistrat la mărfurile nealimentare şi servicii, care s-au scumpit cu 0,38% şi, respectiv, 0,2%. BNR a revizuit în urcare prognoza de inflaţie pentru acest an de la 7,8% la 8,2%, deşi ţinteşte o rată anuală de 2,5 - 4,5% în luna decembrie 2010. Analiştii bancari sunt mai optimişti decât BNR în privinţa inflaţiei la sfârşitul anului, anticipând un nivel de 8%.

Ce planuri are Dacia, cel mai mare exportator din România?

Dacia va produce în acest an 450.000 de autoturisme, respectiv 330.000 de maşini asamblate şi kituri complete de asamblare echivalente a 120.000 vehicule, iar până în 2015 producţia ar urma să urce la 550.000 unităţi, dintre care 350.000 automobile asamblate, potrivit vicepreşedintelui Constantin Stroe. În 2010, Dacia va înregistra cea mai bună performanţă la export având în vedere evoluţia până în octombrie. În primele zece luni ale anului, Dacia a produs 283.034 de automobile, dintre care aproximativ 250.000 de unităţi au fost livrate la export, cu 23% mai mult faţă de anul trecut. Stroe a spus că Automobile Dacia intenţionează să pătrundă pe cât mai multe pieţe internaţionale, cu excepţia SUA, în condiţiile în care vânzările din Europa de Vest nu vor rămâne pentru mult timp la fel de puternice. "În lumea auto eşti iresponsabil dacă crezi, aşa, că vei trăi într-o fericire continuă. Scopul nostru este întreg globul pământesc, mai puţin Statele Unite, din motive strategice." Dacia va lansa în fiecare an unu-două modele noi. Pe piaţa "saturată" din Europa de Vest, Dacia a ales o abordare oarecum revoluţionară, de genul "sfidează obişnuinţele, îndrăzneşte" dublată de "fără rabat la calitate", a spus Stroe. Cu Sandero şi Duster brandul Dacia a arătat ca depăşeşte sfera Logan şi că reprezintă o soluţie raţională, similară IKEA. Anul trecut, la uzina de la Mioveni au fost produse aproximativ 311.000 de automobile, în creştere cu 22% faţă de 2008. Mediafax