Bursa scandalurilor: arestările şi procesele au luat faţa listărilor în 2010
Bursa de la Bucureşti a avut anul acesta parte mai mult de scandaluri decât de evenimente care să se reverbereze în mod pozitiv în rândul investitorilor. Arestarea unor investitori, punerea sub acuzare sau chiar condamnarea unor şefi de companii şi scandalurile privind nerespectarea drepturilor acţionarilor minoritari au şubrezit şi mai mult încrederea investitorilor într-o piaţă marcată încă de criză, care-şi revine cu greu după prăbuşirea din 2008. Listările aşteptate de investitori, printre care cea a Fondului Proprietatea, au fost amânate în schimb pentru anul viitor.
Arestarea lui Cătălin Chelu
Cătălin Chelu (foto stânga), unul dintre cei mai puternici investitori de pe Bursă, a fost arestat în luna noiembrie pentru că ar fi încercat să-l mituiască pe Dan Fătuloiu, secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, reţinerea sa realizându-se în urma unui flagrant. Chelu este unul dintre cei mai mari investitori de la SIF-uri şi a fost sancţionat în ultimii ani de mai multe ori de CNVM pentru depăşirea pragului de deţinere de 1%. Arestarea sa a venit la scurt timp după ce a fost implicat în două tranzacţii importante pe Bursă: achiziţiile unor pachete semnificative de acţiuni la Electroargeş Curtea de Argeş (ELGS) şi Lactate Natura Târgovişte (INBO). Alături de Chelu a fost reţinut şi Antonel Cristi Banu, preşedintele CA al Altur Slatina (ALT), companie controlată de asemenea de omul de afaceri gălăţean.
Conflictul dintre Rompetrol Şi CNVM
Duelul dintre kazahii de la Rompetrol şi CNVM a început încă de anul trecut, când arbitrul pieţei de capital i-a obligat pe kazahi să lanseze oferte de preluare pentru participaţiile minoritare de la Rompetrol Rafinare (RRC) şi Rompetrol Well Services (PTR). În ianuarie, kazahii au depus la CNVM documentaţia de ofertă pentru RRC, însă comisia a respins-o, contestând modul în care s-a realizat evaluarea şi stabilind un preţ minim, cu circa 18% mai mare decât cel oferit de kazahi, situaţie fără precedent în istoria Bursei. Kazahii au derulat oferta la preţul cerut de CNVM, ajungând să deţină peste 98% din acţiuni. Ei au cerut apoi delistarea companiei de pe Bursă, care a fost blocată însă de CNVM până la clarificarea situaţiei obligaţiunilor pe care compania trebuia să le răscumpere de la stat. Rompetrol a cerut CNVM despăgubiri de 50 mil. dolari şi a ameninţat că se va adresa instanţei.
Scandalul obligaţiunilor RRC
Acţionarii kazahi ai grupului Rompetrol au intrat în conflict şi cu Ministerul Finanţelor în momentul în care au decis la finele lunii septembrie să convertească în acţiuni obligaţiunile emise de Rompetrol Rafinare (RRC) în 2003 în contul datoriilor istorice ale Petromidia şi deţinute de statul român. Statul a redevenit astfel acţionar la RRC cu circa 45%, însă înainte de a realiza conversia, kazahii au realizat şi o plată parţială de circa 54 mil. euro din datoria totală de 571 mil. euro, pentru ca în urma conversiei să păstreze pachetul majoritar de acţiuni. Ministerul Finanţelor a atacat în justiţie decizia din AGA de la RRC privind conversia obligaţiunilor în acţiuni şi negociază în prezent cu oficialii kazahi recuperarea datoriei.
Războiul de la Oltchim
Disputa dintre acţionarul minoritar al Oltchim (OLT), grupul german PCC, şi conducerea combinatului, care durează de doi ani, a luat amploare în ultimele luni, ajungând în justiţie. Conducerea Oltchim vrea să dea în judecată grupul PCC pe motiv că ar fi abuzat de statutul de acţionar minoritar şi ar fi blocat finanţarea combinatului, cauzându-i pierderi. De cealaltă parte, PCC a făcu plângere la DNA împotriva preşedintelui Oltchim, Constantin Roibu, pe baza unor acuzaţii privind acţiuni ale acestuia care ar fi prejudiciat compania, care au fost publicate de presa locală din Râmnicu Vâlcea. Pe lângă acest scandal, Roibu a fost amendat luni de CNVM cu 7.500 de lei pentru că ar fi indus în eroare investitorii de pe Bursă când a anunţat intrarea BCR în acţionariatul Oltchim la începutul lui octombrie
SIF Moldova, În conflict cu Mittal
SIF Moldova (SIF2) a intrat în conflict cu ArcelorMittal, după ce grupul miliardarului indian Lakshmi Mittal a anunţat că va derula o majorare de capital în valoare de circa 132 mil. euro la producătorul de ţevi ArcelorMittal Roman (PTRO) pentru reîntregirea capitalului, după ce compania a înregistrat pierderi mari în ultimii ani. SIF2, care deţine circa 14% din companie, a cerut un audit suplimentar privind tranzacţiile derulate în ultimii ani de producătorul de ţevi cu firmele din grup, şi a cerut în AGA tragerea la răspundere a administratorilor pentru management defectuos. De asemenea, SIF2 a cerut blocarea majorării de capital, până la finalizarea auditului. La demersul SIF2 s-au alăturat şi alţi investitori mari, precum East Capital, BT Asset Management şi Broker Cluj.
Sechestru pe acţiunile Unirea
Pachetele de acţiuni deţinute de The Nova Group Investments România, firma omului de afaceri Dan Adamescu, la Unirea Shopping Center (SCDM) şi Astra Asigurări (ATRA) au fost indisponibilizate la cererea AVAS, în cadrul unui dosar de executare silită, ştirea căzând ca un şoc în piaţă la începutul lunii decembrie. AVAS a obţinut în instanţă executarea The Nova Group pentru recuperarea unor penalizări de circa 21 mil. lei pe care firma le-ar fi avut de plătit pentru nerealizarea la timp a investiţiilor asumate la privatizarea Unirea Shopping Center. Firma lui Adamescu a anunţat însă că a realizat investiţiile şi că acţiunea AVAS reprezintă un abuz, având în vedere că valoarea pachetelor de acţiuni este mult mai mare decât presupusa creanţă. Cele două părţi au în prezent mai multe procese.
Condamnarea lui Dinel Staicu
Dinel Staicu a devenit în iunie primul şef de companie de pe Bursă care este condamnat de o instanţă la închisoare pentru infracţiuni economice, ceea ce nu l-a împiedicat să păstreze funcţiile de preşedinte şi director general al SIF Oltenia (SIF5), una dintre cele mai valoroase companii listate, care are în administrare active de 360 mil. euro. Judecătoria Sectorului 4 l-a condamnat pe Staicu la 4 ani de închisoare cu executare pentru fraudarea Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR) cu circa 5 mil. euro în urmă cu mai mulţi ani. CNVM a cerut ulterior ca SIF Oltenia să organizeze o AGA pentru a discuta menţinerea lui Staicu în Consiliul de Administraţie, însă conducerea SIF s-a opus, motivând că decizia instanţei nu este definitivă. Dinel Staicu a mai fost pus sub acuzare în 2007 şi pentru fraudarea Transgaz cu 11 mil. euro.
Insolvenţa Impact
Hotărârea Tribunalului Bucureşti din luna iulie privind intrarea în insolvenţă a dezvoltatorului imobiliar Impact Bucureşti (IMP), controlat de omul de afaceri Dan Ioan Popp, a fost o surpriză pentru investitorii de pe Bursă. Insolvenţa Impact a fost cerută de firma de construcţii Romconstruct din Ploieşti pentru o datorie de circa 1,3 mil. lei. Conducerea Impact a contestat decizia instanţei, argumentând că are suficiente disponibilităţi şi că nu a plătit acea datorie din cauză că între cele două firme există mai multe procese prin care îşi cer daune reciproce. Tot Tribunalul Bucureşti a decis în august suspendarea procedurii de insolvenţă până la judecarea recursului Impact, programată la începutul lunii aprilie 2011, iar la finele lunii noiembrie titlurile au revenit la tranzacţionare pe Bursă.
Divizarea Prodplast
Listarea Prodplast Imobiliare (PPLI), compania imobiliară rezultată din divizarea Prodplast (PPL), pe sistemul alternativ al Bursei din Sibiu nu a rezolvat conflictul dintre Florin Pogonaru şi acţionarii minoritari, Broadhurst şi SIF Oltenia. Cei doi acţionari au reclamat faptul că în momentul divizării nu au primit dreptul de a se retrage din companie. Conflictul izvorăşte din faptul că după divizare Prodplast Imobiliare ar fi trebuit listată pe o piaţă reglementată, lucru care nu s-a întâmplat.
Descompunerea Amonil
Producătorul de îngrăşăminte Amonil Slobozia, controlat în proporţie de 51% de două firme înregistrate în Insulele Belize (Zalois şi Jovline), a anunţat în octombrie că activitatea de producţie şi o parte dintre salariaţii companiei vor fi preluate de firma Chemgas Holding, care a preluat anul trecut şi principalele active, în urma executării silite. Acţionarii minoritari ai Amonil, care riscă astfel să piardă totul, s-au adresat CNVM cerând ca cele două firme care controlează Amonil să-şi publice acţionariatul şi să fie obligate să facă o ofertă publică de preluare, argumentând că în spatele lor s-ar putea afla omul de afaceri Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, care a avut în ultimii ani strânse legături de afaceri cu Amonil. CNVM a amendat recent conducerile celor două firme pentru că nu au respectat obligativitatea de a lansa o ofertă publică de preluare la Amonil.
Delistarea Avicola BraŞov
Omul de afaceri Ioan Popa, acţionarul majoritar al producătorului de carne de pasăre Avicola Braşov (AVLE), a decis în august delistarea companiei de pe piaţa RASDAQ, deşi acţionarii minoritari mai deţin circa 30% din companie. CNVM s-a opus însă delistării şi l-a amendat pe Ioan Popa cu 5.000 de lei pentru că nu a derulat o ofertă publică de preluare în momentul în care a preluat pachetul majoritar de acţiuni, în 2009. El le-a oferit acţionarilor minoritari care nu sunt de acord cu delistarea posibilitatea de a se retrage din companie.
CiorcilÂ, acuzat de manipulare
Preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania (TLV), Horia Ciorcilă, alături de Claudiu Silaghi, membru al CA, şi doi bancheri de la Bank of Cyprus au fost puşi sub acuzare în luna iulie, alături de alte persoane, pentru acuzaţii de manipulare a pieţei de capital în legătură cu o serie de tranzacţii cu acţiuni TLV derulate de aceştia în 2009, înainte ca Bank of Cyprus să preia un pachet de 9,5% din capitalul băncii din Cluj. Acuzaţiile, care au fost respinse de şeful TLV, au căzut ca o bombă în sectorul financiar şi s-au resimţit imediat şi pe Bursă, unde acţiunile TLV au scăzut puternic. Ciorcilă este fondatorul Băncii Transilvania şi unul dintre cei mai influenţi oameni de afaceri din Cluj, iar punerea sa sub acuzare a însemnat o lovitură de imagine pentru bancă, dar şi pentru piaţa de capital.
Procesul dintre SIF1 Şi TLV
SIF Banat-Crişana (SIF1) a atacat în justiţie deciziile luate în cadrul AGA de la Banca Transilvania (TLV) din aprilie, prin care s-a ales noul Consiliu de Administraţie şi s-a decis majorarea capitalului social. SIF1 şi-a pierdut reprezentantul în CA al băncii, după ce acţionarii au respins aplicarea votului cumulativ. Procesele au întârziat cu câteva luni majorarea de capital de la TLV. Conflictul dintre cele două părţi a început în 2009, după AGA de la SIF1, când conducerea SIF le-a suspendat dreptul de vot mai multor acţionari presupuşi că ar acţiona în mod concertat cu Banca Transilvania.
UCM Reşiţa Şi rambursările ilegale de TVA
Vânzarea unor echipamente de către UCM Reşiţa (UCM) către o firmă a omului de afaceri libanez Said Baaklini printr-o tranzacţie de 250 mil. euro a stat la baza cererii acestuia privind returnarea de TVA în valoare de 60 mil. euro, operaţiune care a fost declarată ilegală. Tranzacţia se află în centrul unuia dintre cele mai mari scandaluri din ultimii ani, în care au fost implicaţi funcţionari ai Fiscului şi chiar oameni politici. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis luni arestarea preventivă a lui Adrian Chebuţiu, preşedintele Consiliului de Administraţie al UCM Reşiţa, după ce directorul executiv al companiei, Adrian Preda, fusese arestat la finele lunii noiembrie. Ancheta a devenit publică odată cu arestarea lui Said Baaklini în Bulgaria pe 28 noiembrie.
Conflictele între acţionarii BVB
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) nu a fost nici ea ferită de scandaluri în acest an, totul începând în ianuarie, odată cu alegerea noului Consiliu de Administraţie. Daniel Ţepeş, proprietarul firmei de brokeraj HTI Valori Mobiliare, a reuşit atunci, împreună cu alte firme de brokeraj, să schimbe vechiul Consiliu de Administraţie, deşi Stere Farmache a fost reales în funcţia de preşedinte. Au urmat în august alegeri la Depozitarul Central, unde au fost de asemenea schimbaţi vechii administratori, nu înainte ca aceştia să dea drumul tranzacţiilor OTC (care se derulează în afara Bursei). Conducerea Bursei a suspendat însă hotărârea, susţinând că nu s-a realizat un studiu de impact înainte de aplicarea acestei măsuri, şi a ameninţat chiar cu acţionarea în răspundere a foştilor administratori ai Depozitarului. Conflictele au continuat cu cererea unui acţionar al BVB privind diminuarea capitalului social al Bursei cu circa 9 milioane de euro.