Guvernul presează adoptarea bugetului în câteva zile, după ce a întârziat cu el o lună şi jumătate

După ce a întârziat cu o lună şi jumătate transmiterea către Parlament a proiectului legii bugetului pe 2011 (proiectul trebuia depus până la 15 octombrie pentru ca el să poată fi studiat cu atenţie de Parlament), Guvernul presează adoptarea lui într-o săptămână.

Grăbiţi să plece în vacanţă, parlamentarii vor tranşa, ca în multe alte dăţi, printr-o apăsare de buton sau printr-o ridicare de mână împărţirea a 200 mld. lei cât ar urma să reprezinte, în 2011, cheltuielile bugetului general consolidat.

Faţă de anul trecut, bugetul a ajuns în Parlament cu o săptămână mai devreme (anul trecut a fost transmis Legislativului în ajunul Crăciunului, la 24 decembrie), dar nu este sigur că va intra în vigoare la 1 ianuarie, opoziţia ameninţând că îl va ataca la Curtea Constituţională, pe motiv că se bazează pe legi inexistente - legea salarizării unitare pe care marţi Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, dar care nu este în vigoare, şi pe legea unitară a pensiilor care, la fundamentarea bugetului nu era adoptată.

Ar fi pentru prima dată când o lege a bugetului este contestată la Curtea Constituţională, dar pentru al treilea an consecutiv când bugetul nu intră în vigoare la 1 ianuarie a anului pentru care a fost elaborat. În 2009, legea bugetului a fost adoptată în luna februarie, iar anul acesta în ianuarie, în sesiune extraordinară.

Întârzierea de către Guvern a promovării bugetului şi sărbătorile de iarnă în preajma cărora actul normativ ajunge în Parlament fac de fiecare dată din dezbaterile pe marginea celei mai importante legi a unui an calendaristic o formalitate. Nimeni nu poate argumenta serios că mii de pagini de lege şi cele aproape 10.000 de amendamente, câte au depus anul acesta la legile bugetului PSD şi PNL, pot fi discutate în trei-patru zile, chiar dacă Legislativul îşi fixează un program de lucru până la miezul nopţii, cum s-a întâmplat în ultimii ani.

PSD a depus 6.000 de amendamente, iar PNL 3.300 şi toate cer bani pentru un domeniu sau altul. Se cer bani, în special, pentru circumscripţiile electorale ale parlamentarilor sau se iau dintr-o parte bani şi se dau în alta.

Înghesuială la împărţirea banilor

• Comisiile de sănătate ale Parlamentului au majorat bugetul Ministerului Sănătăţii de la 3,9% la 5% din PIB (27 mld. lei). Bugetul Sănătăţii care include bugetul ministerului de resort (2,2 mld. lei) şi bugetul fondului asigurărilor de sănătate, a fost fixat de Guvern la la 21, 2 mld. lei (3,9% din PIB).
• Comisiile pentru învăţământ au avizat favorabil bugetul Ministerului Educaţiei cu 200 de amendamente în care se cer fonduri suplimentare. Parlamentarii vor ca educaţia să primească 6% din PIB (aproximativ 3% prin proiectul bugetului). Bugetul Educaţiei pe 2011 a fost fixat de Guvern la 8,5 mld. lei.
• Bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) - aproape 8 mld. lei - a fost avizat favorabil în comisiile de apărare şi ordine publică, existând însă contradicţii privind numărul disponibilizărilor de anul viitor, care în opinia unor parlamentari ar ajunge la 18.000.
• Ministrul dezvoltării regionale Elena Udrea a susţinut la comisiile parlamentare de administraţie publică că nu are mari aşteptări pentru un buget mai mare decât cel prevăzut în proiectul de buget pe 2011 (2 mld. lei), care este mai mic cu 1,9% faţă de cel din 2010.
• Bugetul MApN a primit aviz favorabil din partea comisiilor reunite de apărare, cu trei amendamente, dintre care unul priveşte suplimentarea bugetului cu 43 mil. lei. Bugetul MApN reprezintă 0,8% din PIB (4,8 mld. lei cheltuieli în 2011).
• Comisiile de cultură au aprobat bugetul Ministerului Culturii în sumă de 712 mil. lei şi reprezentând 98,5% din bugetul instituţiei în acest an.