Dinel Staicu pleacă de la SIF Oltenia după cinci ani de scandaluri. Ce lasă în urmă?

Autori: Andrei Chirileasa , Roxana Pricop 19.12.2010

Dinel Staicu, până mai ieri unul dintre cele mai influente personaje de pe Bursă, având în administrare activele de 1,55 mld. lei (360 mil. euro) ale SIF Oltenia (SIF5), care cuprind 5,5% din BRD şi 6,1% din BCR, va părăsi funcţia de preşedinte al SIF începând de la 1 februarie, după ce a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 12 ani de închisoare în dosarul fraudării BIR.



Mandatul lui Dinel Staicu la conducerea SIF Oltenia a debutat în iunie 2006, prin înlăturarea forţată a fostului preşedinte Vasile Şalapă, şi a fost presărat de numeroase scandaluri, majoritatea legate de dosarele penale în care acesta este cercetat.

Rămânerea lui Staicu în funcţia de preşedinte al SIF Oltenia a fost pusă sub semnul întrebării încă din 2007, când procurorii l-au pus sub acuzare într-un al doilea dosar de fraudă, legat de fraudarea cu 11 mil. euro.

Poziţia sa s-a clătinat mai puternic în iunie 2010, când Judecătoria Sectorului 4 l-a condamnat pe şeful SIF5 la patru ani de închisoare cu executare pentru fraudarea în urmă cu mai mulţi ani a Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR) cu circa 5 mil. euro. CNVM l-a suspendat atunci două săptămâni din funcţia de preşedinte şi a cerut conducerii SIF Oltenia să convoace AGA pentru ca acţionarii să decidă dacă-l mai ţin în funcţie, însă ceilalţi administratori ai SIF Oltenia s-au opus.

Staicu a făcut apel împotriva deciziei la Tribunalul Bucureşti, însă noua instanţă nu doar că a menţinut sentinţa, dar a şi prelungit-o la 12 ani. După această nouă înfrângere, Staicu şi-a anunţat demisia din funcţie, însă de la 1 februarie, când i se încheie concediul de odihnă, potrivit unei raportări transmise Bursei. Anunţul a venit cu puţin înainte ca CNVM, de această dată mult mai hotărâtă, să ceară Consiliului de Administraţie al SIF Oltenia demisia imediată a lui Staicu şi alegerea unui nou director general. Nici Staicu şi nici ceilalţi membri ai CA nu au putut fi contactaţi ieri pentru comentarii.

Cine va acoperi vidul de putere?

Plecarea lui Dinel Staicu de la conducerea SIF Oltenia redeschide lupta pentru dominaţie în cea mai râvnită dintre SIF-uri. Dinel Staicu a venit la putere în 2006 datorită pachetelor mari de acţiuni pe care le deţinea prin interpuşi, mare parte dintre ele achiziţionate chiar cu banii pe care i-ar fi luat de la BIR. El a fost de altfel primul investitor mare de la SIF-uri care a reuşit să acceadă în conducere.

În prezent, însă, nu se ştie câte acţiuni mai deţine Staicu la SIF Oltenia (oficial el deţine în nume propriu doar 261.000 de acţiuni, conform raportului anual) şi dacă odată ieşit din CA va mai avea forţa să controleze din culise conducerea SIF.

"Dinel Staicu are influenţă şi o forţă mare de negociere în cadrul societăţii pentru că deţine multe acţiuni SIF5. Tudor Ciurezu, în prezent vicepreşedintele SIF Oltenia, va prelua cel mai probabil conducerea societăţii după plecarea lui Dinel Staicu. Dacă noul management va reuşi să menţină atractivitatea acţiunii SIF5, atunci Dinel Staicu va fi uşor dat uitării de către investitorii", crede Mihai Chişu, broker la firma de brokeraj IFB Finwest.

Principalul adversar al lui Staicu este omul de afaceri Cătălin Chelu din Galaţi, care controlează circa 7% din SIF Oltenia, potrivit raportărilor de la AGA din aprilie. Chelu a mai încercat să-l dea jos pe Staicu în noiembrie 2007, pe când el însuşi era preşedinte la SIF Moldova (SIF2), însă nu a reuşit, după ce Staicu şi restul membrilor CA au decis suspendarea voturilor firmelor lui Chelu chiar în timpul AGA. O înregistrare cu dialogul din culise purtat atunci de cei doi a fost publicată pe internet, scoţând la iveală modul în care cei doi îşi împărţeau influenţa la SIF-uri.

Principala problemă a lui Chelu este însă că el însuşi a fost arestat în urmă cu o lună, pentru că ar fi încercat să-l mituiască pe secretarul de stat de la Interne, Dan Fătuloiu. Deşi deţine pachete semnificative de acţiuni, Chelu şi-a mai pierdut în ultimii ani din influenţa asupra SIF-urilor, după ce a fost înlăturat şi din conducerea SIF Moldova, în 2008, prin aplicarea pragului de deţinere.

Mandatul lui Staicu marcat şi de tranzacţii importante

Sub conducerea lui Dinel Staicu, SIF Oltenia a realizat exituri importante, deşi în piaţă meritul este atribuit mai ales lui Tudor Ciurezu, care a fost eminenţa cenuşie a SIF Oltenia încă de la înfiinţare (el este director general adjunct al SIF Oltenia din noiembrie 1996), construind portofoliul actual al SIF şi gestionând principalele exituri.

În 2009 SIF Oltenia şi-a vândut participaţia la Automobile Craiova către grupul american Ford pentru 18 mil. euro şi pachetul de acţiuni deţinut la Bancpost către grecii de la EFG pentru 12,75 mil. euro. Anul acesta a fost mai sărac în tranzacţii, însă SIF5 a ieşit de la producătorii de electrozi Elsid Titu şi Electrocarbon Slatina (ELNG) încasând circa 6,2 mil. euro.

Alte exituri au ridicat semne de întrebare, cum ar fi vânzarea pachetelor de acţiuni la producătorul de componente auto Altur Slatina (ALT) şi la producătorii de lactate Lacta Giurgiu (INEM) şi Lactate Natura Târgovişte (INBO), toate trei adjudecate de Cătălin Chelu.

În urma acestor tranzacţii, SIF Oltenia a realizat anul trecut cel mai mare profit din istoria SIF-urilor, de aproape 190 mil. lei şi a dat cele mai mari dividende de la înfiinţare, de 93 mil. lei. Titlurile SIF Oltenia au fost în ultimii ani cele mai tranzacţionate de pe Bursă, deşi anul acesta au avut o evoluţie mai slabă, fiind în prezent sub preţul de la începutul anului.

Vineri, acţiunile SIF5 au pierdut 2,4%, închizând la preţul de 1,21 lei. Capitalizarea companiei este de 163,6 mil. euro.

"Chiar şi fără Dinel Staicu la conducere, cred că SIF Oltenia îşi va menţine primul loc în topul celor mai lichide acţiuni de la Bursa din Bucureşti, poate şi din cauza inerţiei de care dau dovadă în construirea sau administrarea propriilor portofolii de acţiuni. Competitori puternici pentru acţiuni SIF5 sunt însă acţiunile SIF Moldova, printre cele mai active SIF-uri pe Bursă în 2010, şi acţiunile Fondului Proprietatea", crede Chişu.