Bugetul a trecut în viteză, cu concesii minime ale parlamentarilor puterii

Comisiile de buget-finanţe ale Parlamentului au adoptat în doar două zile proiectele legilor bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale, acceptând doar concesii minime faţă de cele 11.000 de amendamente depuse de opoziţie.

Rapiditatea cu care comisiile au redactat rapoartele pe bugete creează premisele ca în această săptămână Parlamentul să dea votul final.

Astfel, parlamentarii nu vor mai fi obligaţii să se întoarcă din vacanţa de iarnă pentru a continua dezbaterile la buget, un buget constrângător din punctul de vedere al opoziţiei şi al angajaţilor la stat.

Obiectivele proiectului de buget ţin de continuarea consolidării fiscale, reducerea deficitului bugetar la 4,4% din PIB, de la 6,8% din PIB în acest an, şi continuarea reducerii cheltuielilor curente, după cum a anunţat chiar ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu.

Bugetele propuse de Executiv pentru ministere pentru 2011 au fost păstrate de comisiile de buget-finanţe, concesiile acceptate de titularii ministerelor şi de Ministerul Finanţelor fiind realocări între diverse capitole de cheltuieli, în interiorul sumei alocate iniţial, cum a fost cazul bugetelor Ministerului Agriculturii şi Ministerului Sănătăţii. De asemenea, bugetul Ministerului Finanţelor a fost votat în cuantumul propus de Guvern, dar cu un amendament prin care se prevede că încadrarea în numărul maxim de posturi în minister, prevăzut pentru 2011, se va face în trei luni de la adoptarea legii bugetului. În anul 2011, numărul posturilor finanţate va fi redus cu 2.000 faţă de cele finanţate în anul 2010, de 33.000.

Concesiile puterii: ce amendamente ale opoziţiei au fost aprobate

Amendamentele opoziţiei cu privire la posibilitatea ca microîntreprinderile să opteze pentru un impozit de 3% din cifra de afaceri şi criteriile de alocare a sumelor pentru autorităţile locale au fost acceptate de reprezentanţii puterii, potrivit Mediafax.

Microîntreprinderile au beneficiat până în 2009 de un regim special de taxare, având posibilitatea să aleagă între impozitarea profiturilor şi plata unui impozit pe venit, care a crescut progresiv, ajungând la 3% din venituri în 2009. Schimbarea acestui regim de taxare a fost decisă tot de parlamentari, în ianuarie 2010, prin adoptarea unui amendament la legea bugetului pentru acest an. Măsura a venit după introducerea impozitului minim în aprilie 2009, care a fost prima lovitură adusă microîntreprinderilor.

Microîntreprinderile au fost folosite în ultimii ani pentru a plăti salariile mari, o parte din ele fără achitarea contribuţiilor sociale. Pentru venituri de sub 100.000 de euro pe an, impozitele plătite la stat erau de 3% din veniturile totale şi de 16% din dividende, în condiţiile în care pentru plata unui salariu cu toate taxele şi contribuţiile sociale incluse este necesară o cheltuială dublă din partea angajatorului.

Rapoartele întocmite de comisiile de buget-finanţe la cele două proiecte de lege urmează să intre astăzi în dezbaterea plenului Parlamentului.

Ce spune ministrul finanţelor

Bugetul pe 2011 are o construcţie solidă, se bazează pe creştere economică, e orientat pe investiţii şi reducerea cheltuielilor curente;
Există premisele pentru ca bugetarii să-şi recapete, în 2011, cele 15 procente din salarii; există fondurile necesare pentru plata la timp a pensiilor în cuantumul actual;
Avem bugetul construit pe baza indicatorilor macro-economici în baza realităţilor economice, nu putem să ducem ţara într-o situaţie de incapacitate de plată, aşa cum au dorit cei de la opoziţie şi au făcut-o cât au fost la guvernare;
Amendamentele depuse de opoziţie la proiectul bugetului au scop populist;
Mi-aş dori într-o zi să ştiu şi nivelul arieratelor, în mod direct, pentru că unele nu sunt înregistrate în contabilitate, nici a firmelor, nici a instituţiilor publice. Cred că aici e mult de lucru şi din partea Finanţelor, şi a instituţiilor publice;
Aş susţine ideea unui audit privind toate investiţiile din România;
Obiectivele proiectului de buget ţin de continuarea consolidării fiscale, reducerea deficitului bugetar la 4,4% din PIB şi continuarea reducerii cheltuielilor curente.

Câţi bugetari ar mai urma să fie concediaţi în 2011?

O situaţie comună în rândul miniştrilor, acea a prezentării unor cifre de care apoi demnitarii se dezic, s-a întâmplat şi la dezbaterea legii bugetului pe 2011, având ca protagonişti Ministerul Finanţelor şi Ministerul Internelor (MAI). La observaţia unui senator, anume că la MAI cifra disponibilizaţilor ar urma să ajungă la 18.000, ministrul de resort, Traian Igaş, a răspuns prompt: este o declaraţie politică! "Este o cifră interpretată greşit, nu putem discuta aşa ceva. Nu putem discuta de nicio cifră până nu avem o analiză", a spus Igaş. Ce analiză şi ce interpretare se mai pot face de vreme ce chiar bugetul Internelor prevede acest lucru? Lucrurile sunt scrise negru pe alb în bugetul MAI: din totalul de 158.125 de posturi, finanţate în 2010, în 2011 sunt scoase de la finanţare 8.561, iar începând cu trimestrul II al anului viitor, vor mai fi eliminate alte 10.000 de posturi de la "ordine publică şi apărare naţională", ajungându-se de la 141.647 de astfel de funcţii la 131.647. Cifra există în buget, ea va deveni literă de lege după promulgarea actului normativ. Despre ce vorbeşte atunci Traian Igaş? De asemenea, secretarul de stat de la Finanţe, Gheorghe Gherghina, a susţinut că din minister ar trebui să mai plece alţi 2.000 de oameni în 2011. Dar în bugetul ministerului sunt trecute la finanţare pentru 2011 31.037 posturi, după ce au fost eliminate 2.000 de posturi. De unde ar urma să se facă disponibilizările? Secretarul de stat nu a ştiut să o spună concret, agăţându-se de aceeaşi "analiză" care ar urma să se facă ulterior.