Oficialii din Sănătate şi preşedintele Băsescu au lansat prima etapă a sistemului informatic

Prima etapă a informatizării în sis­te­mul de sănătate, adică sistemul in­for­matic unic integrat (SIUI), practic baza de date cu care lucrează medicii de familie, a fost lansată oficial ieri, dar trei medici de familie contactaţi de ZF spun că acest soft nu a ajuns încă la ei.

Potrivit informaţiilor Casei Na­ţionale de Asigurări de Sănătate, sistemul este operabil în proporţie de 98%, însă trei medicii de familie din Bucureşti cu care ZF a discutat ieri nu dispuneau de acest sistem.

"Întotdeauna am fost pentru un astfel de sistem", a spus Doina Mihăilă, medic de familie din Bucureşti. Ea a explicat faptul că până pe 7 decembrie a funcţionat un soft vechi, dar care nu era centralizat şi în care datele ajungeau cu întârziere la autorităţi. Ea mai spus că vechiul soft avea "hibe" le­gate de intervalul ra­portărilor şi că nu ştie dacă au fost eliminate. Alţi doi medici de familie contactaţi de ZF au spus la rândul lor că nu dispun de noul soft, iar unul a adăugat chiar că a flat de la televizor.

Ce presupune prima parte a informatizării

Odată cu implementarea acestui sistem, orice medic de familie se poate conecta la această bază de date prin intermediul unui soft de pe calculator, care îi oferă informaţii actualizate despre numărul pacienţilor de pe lista sa, dacă pacientul este salariat sau nu, iar prin completarea serviciilor pe care le prestează, informaţiile ajung în acelaşi timp la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, dar şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Pe de altă parte farmaciile dispun de un soft similar prin care pot verifica dacă cel care prezintă prescripţia este asigurat şi dacă medicul care a prescris este în relaţie contractuală cu o casă de asigurări de sănătate. Farmaciile com­pletează la rândul lor mai multe câmpuri din această interfaţă, iar datele ajung în timp real pentru decontare la casele de sănătate.

Cât costă

"Sistemul funcţionează, însă este nevoie de una-două luni de setări, timp în care se încarcă toate datele. Contractul iniţial din 2000 prevedea o mentenanţă de 4 milioane de euro pe an, adică ar fi trebuit să plătim 44 mil. euro în 11 ani. Am avut negocieri ca din această sumă să plătim 36 mil. euro pentru a aduce sistemul în stadiul în care este acum", a spus Nicolae Lucian Duţă, preşe­dintele Casei Naţio­nale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Contractul de in­formatizare a Sănătăţii a fost câştigat în urmă cu zece ani de puternica firmă americană Compaq (firmă preluată ulterior de un alt gigant american HP).

CNAS a precizat că şi Siveco şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) s-au implicat în proiect, dar nu există informaţii legate de aportul fiecărei firme.

CNAS a plătit până în prezent

29 mil. euro, iar o garanţie de 7 mil. euro a fost oprită şi se va livra în mo­mentul în care sistemul va fi operabil în proporţie de 100%.

Întregul proiect de informatizare se ridică la 112 milioane de euro. Urmă­toarea etapă a informatizării este de 40 mil. euro, în condiţiile în care statul, prin intermediul Imprimeriei Naţionale, organizează două licitaţii pentru achi­ziţia elementelor necesare acestor carduri.

Restul de bani până la 112 mil. euro vor merge în fişa electronică şi prescripţia electronică.

Băsescu se plânge că medicamentele sunt scumpe

Preşedintele Traian Băsescu, pre­zent la evenimentul de lansarea a primei etape a informatizării, a spus că problema informatizării în România a ajuns pe agenda CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării) după ce la un summit NATO s-au adus în discuţie atacurile cibernetice asupra ţărilor.

"Am constatat că avem o infra­structură care permite conectarea a 58% din instituţiile statului la un sistem global de informaţii", a spus Băsescu, care a adăugat că în prezent se utili­zează doar 12% din această capacitate.

Şeful statului s-a interesat în mai multe rânduri de stadiul proiectului de informatizare de la Sănătate şi a cerut explicaţii cu privire la întârziere.

"Poate responsabilii români găsesc o explicaţie de ce întârzie atât de mult terminarea sistemului informatic la Sănătate", spunea la începutul anului Băsescu.

Cu ocazia evenimentului de ieri, reprezentanţii CNAS au spus numai că aşteptările "iniţiale de finalizare a proiectului au fost diminuate de carenţele legislative existente în pe­rioada în care sistemul a fost demarat şi de limitele tehnologice ale mo­mentului". Referindu-se la sistemul de sănătate, şeful statului a atras atenţia că în România statul decontează me­dicamente pe care nici statele bogate nu şi le pot permite.

"Am unele neînţelegeri legate de unele programe naţionale care utili­zează anumite medicamente în condiţiile în care nici ţările bogate nu şi le permit. Unora le poate părea cinică o astfel de abordare, însă rămân destui oameni care nu pot utiliza medica­mente", a spus Băsescu.