Valvis: Criza m-a prins cu disponibil de cash pe care l-am investit în viitorul meu

"Faptul că am reuşit performanţa de două ori - două proiecte începute de la zero - să vând la numărul unu mondial al categoriei, faptul că am făcut de două ori acest lucru nu înseamnă că sunt o maşină care vinde, un reseller", explică Jean Valvis (56 de ani), care deţine în prezent Valvis Holding Group. Holdingul include businessul cu apă Aqua Carpatica, cel cu vin Domeniile Sâmbureşti, afacerea cu cereale bio Dorna Agri şi AgroElectrica, specializată pe energie regenerabilă. Grupul are 400 de angajaţi.

"Când am vândut laptele luasem deja decizia să investesc în energie regenerabilă. Dacă fiecare vânzare te conduce la nişte cifre cu un zero în plus, putem spune că vânzările sunt justificate. Investiţia în Dorna era de ordinul milioanelor. Investiţia în LaDorna era de zeci de milioane. La energie regenerabilă vorbim de sute de milioane."

Omul de afaceri elveţian de origine greacă recunoaşte că de fiecare dată când a vândut a făcut-o pentru a putea investi în viitorul său proiect, asta nu înseamnă că el creează afaceri pentru a le vinde. "Dacă am vândut operaţiunea întotdeauna am făcut-o pentru a investi în viitorul meu. Îmi păstrez un elan creativ. Nu vând pentru a cumpăra iahturi, jet-uri şi vile în insulele Caraibe."

Deşi recunoaşte că există justificări pentru vânzarea unei companii, Valvis spune că vrea să creeze o tradiţie de familie în industria vinului. Omul de afaceri a investit în vin până în prezent 11 milioane de euro şi are plantate 500 de hectare, dintre care 100 cu struguri pentru chardonnay, iar restul pentru cabernet sauvignon, merlot, fetească albă şi altele. Deocamdată replantează viţa de vie şi în prezent vinurile de Sâmbureşti au ca destinaţie piaţa locală, însă în timp omul de afaceri are planuri să meargă cu vinul şi la export. Pe piaţa locală de vin, estimată la 450 mil. euro în acest an, cei mai mari producători sunt în prezent Murfatlar, Jidvei, Cotnari sau Vincon Vrancea. Tot la Sâmbureşti Jean Valvis va construi o cramă şi o facilitate de cazare pentru 20 de persoane. Deocamdată nu se grăbeşte cu acest proiect, în care va investi circa 2 mil. euro şi care va fi gata la jumătatea sau la sfârşitul lui 2012. "Pentru Chateau Valvis s-a făcut proiectul, acum aşteptăm autorizaţia de construcţie."

Criza a coincis cu trei businessuri noi

Până atunci însă, Valvis spune că 2011 va fi un an crucial pentru el şi pentru businessul său, pentru că va vedea şi va resimţi reacţia pieţei vizavi de produsele Valvis Holding. Antreprenorul spune că pe el criza l-a prins de partea norocoasă a baricadei şi nu a perceput-o nici ca o oportunitate, nici ca o dezamăgire, nu a privit-o nici cu optimism, nici cu pesimism.

"Criza m-a găsit cu un disponibil de cash pe care l-am investit în viitorul meu. Criza s-a declanşat în momentul în care s-a realizat tranzacţia de vânzare a societăţii Dorna Lactate. Era în program începerea noilor forme de producţie - vinul de la Sâmbureşti, apa Aqua Carpatica şi producţia agricolă de cereale bio la Călăraşi. Criza a coincis cu trei starturi ale mele."

El adaugă că pentru Valvis Holding, printr-o coincidenţă de planificare şi de dezvoltare, anul crucial este 2011. Criza e trecătoare, însă Valvis Holding planifică pe termen lung, pentru că, spune omul de afaceri "am învăţat după 18 ani de business că trebuie să planific pe termen mediu şi lung - 10, 20 sau chiar mai mulţi ani, aşa cum fac marile corporaţii. Dacă nu faci aşa, nu poţi să câştigi luptele pe pieţele internaţionale, cu apa minerală, cu cerealele ecologice, cu vinurile".

În apă minerală Valvis a investit în total 12,5 milioane de euro - în prospecţiuni, analizele care au durat cinci ani şi fabrici. "Mai este nevoie de investiţii, iar odată cu creşterea pieţei locale şi cu cucerirea pieţelor externe vor exista noi programe investiţionale."

În prezent Aqua Carpatica este produsă la Panaci, localitatea Coverca, la 16 km de la Vatra Dornei. "La bazinul Dornelor, tot acolo, cum a fost şi Dorna."

Consumul de apă, sub jumătate din media UE

Valvis spune că a revenit la apă din motive statistice, nivelul de consum per capita al apelor minerale este în România de 50 litri, în timp ce în Europa este în medie de 120 de litri. "Statistic vorbind, este o piaţă care are perspectivele de dezvoltare pentru că în prezent consumul este încă limitat."

El spune că mai există şi un alt factor strategic care l-a determinat să investească din nou în apă minerală, "am descoperit că există un singur izvor de apă minerală carbogazoasă fără nitraţi şi asta devine un avantaj competitiv uriaş vizavi de întreaga industrie la nivel planetar. Asta ne-a determinat şi mai mult să facem o investiţie şi să ne poziţionăm pe segmentul premium al pieţei. În ceea ce priveşte piaţa apelor ne confruntăm însă cu o legislaţie foarte permisivă. Nu pot să înţeleg de ce România nu se achită de obligaţia ei prin directiva europeană de a diminua limitele de nitraţi".

Planurile lui Valvis în ceea ce priveşte apele minerale depăşesc graniţele ţării. El spune că ar dori ca din export şi din vânzările din ţară să ajungă la limita capacităţii izvorului, cifră pe care nu o poate dezvălui. "Prin contract de concesiune cu statul român este considerată o informaţie confidenţială."

Omul de afaceri anunţa anterior că doreşte să obţină în următorii doi ani o cotă de piaţă în volum de 10% pe segmentul apelor minerale, o piaţă pe care reintră în competiţie cu o altă marcă pe care el a creat-o, Dorna, care se află pe poziţia a cincea în topul brandurilor de apă minerală, după Borsec, Izvorul Alb, Izvorul Minunilor - Stâna de Vale şi Bucovina, potrivit unui top al companiei de cercetare a pieţei MEMRB pentru luna octombrie 2010. Potrivit studiului citat, cele cinci mărci au o cotă de piaţă cumulată de 53,9 în volum.

"Avem competitori principalii jucători de pe piaţă. Au aceeaşi poziţionare. Sunt două branduri care revendică numărul unu pe piaţa apelor minerale din România. Aceste două branduri noi le considerăm competitori", spune el fără a da nume. Piaţa apelor minerale este estimată la 300 de milioane de euro anual şi este dominată de antreprenori locali (Octavian Creţu sau fraţii Ioan şi Viorel Micula), dar este şi unul dintre sectoarele care au atras investiţii solide în acest an (Jean Valvis, Tuborg cu brandul Bilbor sau familia Morariu cu Azuga Apă de Izvor).

Aproape 15 milioane de euro pentru agricultura ecologică

Deşi a revenit pe segmentul apelor minerale, Valvis spune că nu are în plan să revină şi pe segmentul laptelui, deşi primeşte propuneri pe care deocamdată nu le ia în considerare.

Antreprenorul mai adaugă că nu iese nici pe alte pieţe. "În România am structura proiectului. Nu am extins Valvis Holding, însă extinderea spre Moldova sau spre Bulgaria este realizabilă, dar scara proiectelor este de sute de milioane şi nu am ambiţia să devin un grup paneuropean. România are suficiente de oferit momentan."

Valvis se aşteaptă anul viitor să obţină din afacerile sale cu vin, apă şi cereale, primul an pentru toate cele trei businessuri, încasări de circa 30 de milioane de euro.

"Agroelectrica nu va produce anul viitor, este încă în faza de investiţie", explică el. Valvis nu doreşte însă să ofere date despre valoarea investiţiei până nu există un cadru legal.

El crede însă că energia regenerabilă poate asigura aprovizionarea energetică a ţării şi poate scăpa România de dependenţa unică sau multiplă de conductele de gaze.

Până atunci însă, omul de afaceri rămâne cu celelalte businessuri. DornaAgri are în exploatare 7.700 de hectare de cereale ecologice, iar planul investiţional până în 2012 este de 14,5 mil. euro. "Peste puţin timp sper să putem oferi consumatorului român fulgii de porumb ecologic LaDorna. Brandul încă ne aparţine în categoria cerealelor ecologice. Pot să fac batoane de cereale, musli, cornflakes şi napolitate."

Valvis despre criză

"Sunt factorii externi ai acestei crize şi sunt şi factori organici şi structurali. Ar trebui să fim mai precişi la ce spunem criză. Dacă numim criză lipsa de consum, vom ieşi mai repede prin împrumuturi şi prin practici de a consuma credite de consum, prin îndatorare. Dacă ieşirea din criză presupune să avem o economie competitivă, cu sectoare care să beneficieze de avantaje comparative, atunci este nevoie de o planificare pe un orizont mai îndelungat. Trebuie decisă prin strategii guvernamentale, capabile să convingă şi comunitatea investitorilor."

Valvis despre România

"Totul s-a schimbat. A rămas natura frumoasă, dar în rest s-a schimbat tot, şi modul în care se îmbracă oamenii, şi construcţiile şi mentalităţile. Toată ţara este într-o evoluţie.

Era şi normal pentru că în izolaţionism nu era posibil şi nu era o condiţie de dezvoltare. Vrem, nu vrem, cu toate întârzierile, cu reforme mai puţine, cu toată critica pe care cineva ar putea să o formuleze, România de astăzi începe să arate ca o ţară europeană."