Senatorii PD-L vor să oblige băncile să plătească o taxă de solidaritate

Autor: Ciprian Botea 23.12.2010

Mai mulţi senatori democrat-liberali au iniţiat un proiect de lege prin care să fie instituită pe o perioadă de trei ani o taxă de solidaritate de 2,5% din profitul băncilor, banii urmând să acopere o parte din deficitul bugetului asigurărilor sociale. Proiectul de lege se află în dezbatere la Senat după ce a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

Propunerea vine într-un moment în care profiturile băncilor se află în scădere, multe dintre acestea înregistrând chiar pierderi substanţiale din cauza costurilor ridicate cu creditele neperformante.

"Probabil în primul an s-ar strânge câteva zeci de milioane de lei din această taxă, dar în timp lucrurile nu vor merge deloc bine pentru că marja de profitabilitate a băncilor, şi nu în cazul băncilor locale, va scădea foarte mult în următorii ani. Nu este o soluţie care să adreseze problema deficitului structural al bugetului asigurărilor sociale", comentează analistul financiar Aurelian Dochia.

Statul ar putea strânge circa 50 de milioane de lei din taxarea suplimentară a băncilor, în condiţiile în care bugetul pe 2010 prevede după ultima rectificare venituri de 320 de milioane de lei din impozitul pe profitul băncilor, ceea ce înseamnă că profiturile cumulate ale băncilor care vor rămâne pe plus vor fi de 2 miliarde de lei.

La nivel agregat sistemul bancar va înregistra o pierdere anul acesta, în condiţiile în care după primele zece luni pierderea cumulată a fost de 475 de milioane de lei. Mai multe bănci înregistrează însă în continuare profit după standardele locale de raportare (RAS), adică profitul luat în calcul de Ministerul de Finanţe la stabilirea impozitului.

Discuţii privind taxarea suplimentară a instituţiilor de credit au existat anul acesta atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel individual în mai multe state membre, fără a se ajunge însă la o abordare comună. Doar Ungaria a instituit până acum o taxă de 0,5% din valoarea activelor băncilor, iar Austria este pe punctul de a lua o decizie.

"La nivelul Uniunii Europene există o opinie dominantă şi anume că măsurile luate împotriva sau în favoarea băncilor trebuie să fie aceleaşi în toate cele 27 de state membre. Piaţa bancară este una concurenţială şi băncile pot pleca foarte repede într-un alt loc unde pot obţine un profit mai bun", spune Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu.

Dochia apreciază însă că riscul ca băncile să-şi reducă expunerea pe România din cauza unei astfel de măsuri este foarte mic, fiind nevoie de un cumul de factori pentru ca instituţiile de credit să ia o asemenea decizie. În schimb, el vede alte efecte negative care ar decurge din eventuala aplicare a legii.

"Astfel de taxe pot avea un efect contrar aşteptărilor. Activitatea de creditare va suferi pentru că băncile ar putea decide să transfere o parte din costurile suplimentare asupra clienţilor", crede Dochia.

11 dintre cele mai mari 16 bănci locale după active au înregistrat profituri cumulate de 1,2 miliarde lei în perioada ianuarie-septembrie 2010, în timp ce pierderile celorlalte cinci instituţii de credit au însumat aproape un miliard de lei. Situaţia este însă mai dificilă în cazul băncilor mici, care înregistrează pierderi semnificative deoarece nu au avut suficientă forţă financiară pentru a-şi diversifica portofoliile în anii de creştere.