Primul om a fost o femeie. Venită din Cosmos/ de Stelian Ţurlea

"Dacă aţi avea dovada că Dumnezeu nu există, sunteţi siguri că oamenii ar vrea s-o vadă? Şi v-aţi gândit bine ce consecinţe ar avea răspândirea unei asemenea veşti? Pe această planetă, două miliarde de fiinţe omeneşti trăiesc sub pragul sărăciei. Jumătate din populaţia globului supravieţuieşte, lipsită de orice fel de mijloace de trai. V-aţi întrebat oare ce anume ţine în picioare o lume atât de strâmbă, atât de dezechilibrată? Speranţa! Speranţa într-o forţă superioară şi binevoitoare, speranţa într-o viaţă mai bună, după moarte. Puteţi numi această speranţă cum doriţi: Dumnezeu sau credinţă."

Şi încă: "Dacă i-aţi aduce lumii dovada ştiinţifică a faptului că nu Dumnezeu a creat viaţa de pe pământ, această lume s-ar distruge. Un miliard şi jumătate de fiinţe omeneşti trăiesc într-o mizerie intolerabilă, inacceptabilă, insuportabilă. Ce bărbat, ce femeie şi ce copil în suferinţă şi-ar accepta condiţia, dacă n-ar avea speranţa? Cine i-ar opri să-şi ucidă aproapele şi să înşface tot ce le lipseşte, dacă, în conştiinţă, n-ar avea sădită credinţa într-o ordine transcendentă? Religia a ucis, dar, în acelaşi timp, a şi salvat vieţi; le-a dat atâta putere celor mai dezmoşteniţi dintre oameni! Nu puteţi stinge o asemenea lumină."

Acesta este mesajul romanului lui Marc Levy, Prima noapte*, apărut în Franţa anul trecut, tradus la noi după câteva luni de editura care i-a tălmăcit aproape toate cărţile. E un roman masiv, incitant, plin de tensiune, cu tramă poliţistă, care îşi poartă cititorul cam prin toată lumea, din Etiopia, la Paris, Londra, Amsterdam, în China, în Siberia şi în nordul extrem rusesc. Eroina, un arheolog pasionat, descoperă un fragment dintr-un disc de piatră antic care, alăturat altor fragmente similare, patru sau cinci la număr, răspândite prin diverse situri ale lumii, pe care ea trebuie să le găsească, transmite un mesaj din partea unei civilizaţii din urmă cu patru sute de milioane de ani. Adică dinaintea apariţiei omului. Civilizaţie în mod cert extraterestră. Fireşte, eroina şi iubitul ei care o ajută şi o salvează, sunt împiedicaţi în căutările lor de un grup de indivizi extrem de bine organizaţi, care la rândul lor sunt împiedicaţi parţial să reuşească de adversari ai lor. Romanul are o importantă tramă poliţistă, încât nu vom dezvălui mai mult din acţiune. Dar vom spune că este o carte care se citeşte cu sufletul la gură, cu pasiune, surpinzătoare şi care uimeşte la final prin ideea pe care o aduce în discuţie. O aventură fantastică, scria "Le parisien". Cu totul de acord.

*) Marc Levy, Prima noapte. Editura Trei. Traducere din franceză şi note de Marie-Jeanne Vasiloiu.