Opinie Andreea Paul Vass: Vestile bune ale anului 2010 in mediul privat

Autor: Andreea Vass - Consilier Economic al Premierului Emil Boc 30.12.2010
Estimările majorităţii analiştilor români şi străini arata ca economia se va redresa treptat în 2011, susţinută fiind de investiţii şi de exporturi. Optimismul lor are la bază, printre altele, şi afirmaţiile repetate ale investitorilor străini potrivit cărora şansa companiilor de a rezista pe timp de recesiune şi de consum redus este de a se concentra tocmai pe investiţii şi exporturi. Cu un PIB de doar 0,4% din PIB-ul total mondial, şansa Romaniei in ansamblu sta in investitii si in exporturi.

Mai există însă o componentă vitală, fără de care relansarea economică nu poate avea loc - încrederea că există o ieşire din recesiune. Din această perspectivă, negativismul, pesimismul deloc rezonabil sau dezinformarea practicată din motive interesate de către unii politicieni şi reprezentanţi ai presei nu sunt deloc de folos. Din fericire, veştile bune provenind dinspre domeniul economic privat vin să le tempereze şi să le corecteze.
1. Exporturile si productia industriala au susţinut economia în 2010. Principala veste bună economică a anului 2010 a fost adusă de exporturi care, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009, au crescut cu aproape 27% în primele zece luni ale anului. România se află pe locul 5 în UE-27, cu 30,36 miliarde de euro. În consecinţă, pe fondul unei creşteri mai puţin semnificative a importurilor (38,07 miliarde euro, potrivit datelor furnizate de INS), deficitul comercial a scăzut la 7,7 miliarde de euro. Perspectivele sunt încurajatoare; comenzile industriale noi înregistrate în septembrie 2010 ne plasează pe locul 4 în UE-22 (pentru care există date disponibile). Creşterea este de 29,9%, mult superioară mediei europene de 13,4%. În primele 10 luni ale anului 2010, productia industrială a cunoscut o crestere de 4,8% fată de perioada corespunzătoare din anul 2009. Ea a fost sustinută de o crestere considerabilă a productivitătii muncii în acest sector (18,7% în primele 9 luni 2010, fată de primele 9 luni din 2009).
2. Sectorul bancar s-a dovedit stabil, iar nivelul cursului de schimb s-a menţinut la un nivel stabil (4,1 - 4,3 lei / euro). Solvabilitatea sa s-a menţinut, la nivel agregat, la peste 14%, în condiţiile în care nivelul minim reglementat este de 8% iar cel impus de FMI de 10%. Băncile nu s-au mai împrumutat de la Banca Naţională, semn că nu au avut probleme majore de lichiditate, şi au ieftinit creditele. A apărut chiar o nouă bancă, Banca Comercială Feroviară. La rândul său, BNR a redus cu 1,25% rata dobânzii de politică monetară; relaxarea politicii monetare a fost însă stopată de presiunile inflaţioniste generate de majorarea cu 5% a taxei pe valoare adaugată, de la 19% la 24%. Asistăm la o usoară reluare a creditării din partea sectorului bancar, pe fondul cresterii nivelului de încredere în capacitatea de relansare a economiei românesti si a programelor guvernamentale care sustin relansarea creditării (ex. Prima Casă, Sprijinirea asociaţilor de proprietari prin garanţii de stat pentru contractarea creditelor în vederea reabilitării termice a locuinţelor). Astfel, creditul neguvernamental a crescut în noiembrie 2010 cu 3,5%, fată de noiembrie 2009, în timp ce valoarea creditelor acordate populatiei a cunoscut un avans de 1,2%. În acelasi timp, asistăm la o crestere a înclinatiei populatiei spre economisire, fapt concretizat în cresterea depozitelor populatiei cu 5,4%, în noiembrie 2010 comparativ cu noiembrie 2009. Tendinta de economisire a populatiei nu trebuie privită prin prisma reducerii consumului, ci ca sursă de alimentare a investitiilor, într-o perioadă în care investitiile trebuie să reprezinte pilonul principal al relansării economice.
3. Comisia Europeană a aprobat o finanţare nerambursabilă de 124,4 miliarde de euro pentru construirea autostrăzii Timişoara-Arad, în lungime de 32 km, şi a centurii ocolitoare Arad. De altfel, de ziua naţională, Premierul a inaugurat tronsonul Chitila-Voluntari al centurii nordice a Bucureştilor, precum şi centura ocolitoare a Sibiului. Ambele proiecte însumează aproximativ 40 km din totalul de 116 km de autostrada si centuri ocolitoare in regim de autostrada daţi în folosinţă în intervalul 2009-2010.
4. În 2009, România s-a clasat pe locul trei în lume (21%), după China (48,3%) şi Taiwan (23,7%), în topul creşterii producţiei auto şi pe locul 27 în rândul ţărilor producătoare de autoturisme în anul 2010 (în creştere cu cinci poziţii faţă de 2005). Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile arată că în primele zece luni ale anului 2010 România a produs 290.504 vehicole, cu 18,7% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. La sfârşitul anului, producţia se va cifra la 350.000 de vehicole, cu 70% mai mult decât în 2005 şi cu 350% mai mult decât în 2000. Alte veşti bune vin de pe piaţa muncii: Renault Industrie Roumanie, Group West Premium, Continental, Mercedes-Benz România, Honda Trading, Ţiriac Auto sau Dacia au investit sume considerabile, generând astfel noi locuri de muncă (investiţiile totale în proiectul Duster, de pildă, s-au cifrat la 290 milioane euro). Guvernul Boc a sprijinit compania Ford, acordându-i un ajutor de stat în valoare de 17 milioane de euro şi garantând 80% dintr-un credit de 400 milioane de euro oferit de BEI. Şi la Renault au fost aprobate, în perioada 2009-2010, ajutoare de stat în valoare de 68 milioane de euro, până în prezent făcându-se plăţi de 52 milioane.
5. Numeroase angajări s-au făcut în industria de IT locală. Alcatel-Lucent a lansat în februarie un centru global de administrare reţele la Timişoara. La scurt timp, GeBOC a anunţat că va angaja încă 600 de persoane prin atragerea de studenţi şi tineri cu experienţă profesională redusă; recent, a fost formulată intenţia de a angaja în jur de 600 de persoane şi în 2011. Adobe România şi Pentalog au anunţat şi ele angajări pentru 2010, iar companii precum Intel, Google şi IBM au ales să deschidă centre sau birouri în România. E important de subliniat că s-a renunţat la ideea de a se introduce un impozit pe veniturile programatorilor. În industria IT&C lucrează aproximativ 90.000 angajaţi, dintre care 16.000 programatori sunt scutiţi de impozitul pe venit. 2010 a adus primul smartphone românesc (Allview Q1 G3T, creat de compania braşoveană Visual Fan, in valoare de 519 lei) şi primul cititor de cărţi electronice creat în ţară (Evobook, lansat de Televoice), iar aplicaţia Trip Journal dezvoltată la Cluj de iQuest a fost desemnată cea mai bună aplicaţie dezvoltată vreodată pentru iPhone. În altă ordine de idei, lansarea serviciilor 3G în banda de 900 Mhz de către Vodafone crează însemnate oportunităţi de dezvoltare pentru operatori, internetul mobil pătrunzând în regiuni altfel greu accesibile.
6. Programul Prima Casă a continuat şi în 2010. A fost majorată garanţia acordată pentru achiziţionarea de apartamente noi şi introdusă posibilitatea de a obţine un credit garantat de stat pentru construcţia unei locuinţe. Estimarile arată că prin acest program se vor tranzacţiona aprox. 33.000 locuinte, vor fi sustinute aprox. 500 de firme si se vor salva circa 10.500 de locuri de muncă. De la începutul Programului "Prima Casă" şi până la 23 decembrie 2010 au fost acordate un număr de 33.160 garanţii în valoare de 1.359,1 mil euro. În acest an am continuat programul Prima Casa, prin care am alocat noul plafon în valoare de 700 mil. euro, care permite achiziţionarea a peste 20.000 locuinţe de către noii beneficiari. Am majorat plafonul pentru garantarea locuinţelor noi la 70.000 euro, iar pentru locuinţele vechi a rămas la 60.000 euro. Pentru construirea de locuinţe de către asociaţii, se acordă garanţii guvernamentale în limita unui plafon individual de 75.000 de euro. Până în prezent doar cinci garanţii au fost executate.
7. Investiţiile consistente în sectorul energiei eoliene ne plasează, pentru prima oară, pe locul 22 în topul celor mai atractive ţări pentru investitorii din domeniu realizat de Ernst&Young. Astfel, în pofida legislaţiei încă ceţoase, cehii de la CEZ dezvoltă în judeţul Constanţa un mare parc eolian pe uscat, investind 1,1 miliarde euro. Spaniolii de la Iberdrola Renovable au cumpărat 50 de proiecte de ferşe eoliene şi germanii de la RWE au investit 30 milioane de euro în preluarea unui parc eolian cu o capacitate instalată de 230 MW. Potrivit unui studiu DealWatch, conducem în clasamentul ţărilor din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est. Drept urmare, România şi-a fixat obiective ambiţioase - până în 2020, 33% din consumul total de energie ar urma să provină din surse regenerabile (eoliană, solară, geotermală, din biomasă etc.).
8. Anul 2010 reprezintă primul an în care Romania nu este penalizată pentru neplata subvenţiilor pe suprafaţă prin fonduri europene, fiind acordate la timp. În 2010 s-au achitat către fermieri 1,9 mld. lei (cca. 452 mil. Euro), restanţă la plata subvenţiilor aferente anului 2009. S-au accesat 360,8 mil. Euro din fonduri europene, plăţi pentru suprafaţă şi măsuri de piaţă aferente anului 2009. S-a asigurat cofinanţarea proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambusabile FEADR în limita a 1,47 mld. lei, ceea ce a permis accesarea a 5,9 mld. lei (1,39 mld. Euro) din fonduri europene.
9. Sectorul sanitar privat a înregistrat în 2010 însemnate recorduri de piaţă. Astfel, fondul american de investiţii Advent International a preluat 80% din acţiunile Centrului medical Unirea, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa clinicilor private care, la rândul său, a preluat reţeaua Euroclinic. Prin fuziune, CMU şi Euroclinic numără circa 1500 de angajaţi în trei spitale şi 23 policlinici. La rândul său, MedLife, liderul pieţei, a anunţat investiţii în valoare de 20 milioane euro; au început deja lucrările la o serie de proiecte noi, printre care spitalul din clădirea Telegraf din Bucureşti (25000 m2), spitalul de pediatrie din zona Băneasa (5200 m2), spitalul şi clinicile din Obor şi Titan sau spitalul din Braşov (6000 m2). Medicover şi Gral Medical anunţă de asemenea investiţii semnificative.
10. Semnele bune pe piaţa de fuziuni şi achiziţii au fost puţine la număr. A ieşit în evidenţă prima tranzacţie fond pe fond încheiată de la începutul crizei - Advent Internaţional a preluat participaţia deţinută la CMU de fondul de investiţii britanic 3i, administrat de 3TS Capital Partners. Ultima tranzacţie similară a fost înregistrată în urmă cu trei ani. Ca veşti bune pot fi privite şi tranzacţiile care au implicat companii aflate în dificultate financiară (preluarea de către Asesoft a controlului retailerului Flanco; cumpărarea de către societatea Shopping Center Holding a centrului comercial Tiago Mall Oradea). Piaţa de fuziuni şi achiziţii românească e departe de a-şi reveni; uşoare semnale de dezmorţire se înregistrează totuşi.
11. La capătul unui an dificil, activele fondurilor de pensii private au depăşit pragul de un miliard de euro. De asemenea, după primele nouă luni, randamentul mediu al fondurilor de pensii a fost de 13,3% în cazul celor obligatorii şi de 10,3% în cazul celor facultative. Sunt acestea veşti foarte bune, în condiţiile în care gestionarea fondului de stat de pensii întâmpină atâtea probleme.
12. Piaţa de capital, animată de listările burselor şi de Fondul Proprietatea. Anul 2010 nu a fost un an bun pentru piaţa de capital. Rulajele reduse şi lipsa interesului au dus la scăderi dramatice ale cotaţiilor. Cu toate acestea, nu lipsesc veştile bune care crează premisele unui an 2011 mai profitabil. Astfel, în ianuarie, la Sibex s-a lansat piaţa spot şi primul emitent - bursa, contracte futures pe Dow Jones şi certificate de emisii CO2. La jumătatea anului, bursa din Bucureşti şi-a listat şi ea propria platformă. În toamnă, acţionarii Fondului Proprietatea au aprobat numirea administratorului Franklin Templeton, distribuirea dividendelor, dubla listare la Bucureşti şi la Londra. Recent, oficialii Franklin au anunţat ca termen de listare la Bucureşti data de 25 ianuarie 2011. Deşi în stadiul de promisiuni, listarea Romgaz şi creşterea free-float-ului Petrom pot completa lista veştilor pozitive din acest an.
13. Au fost ridicate două fabrici de materiale de construcţii, de către Xella Group la Păuleşti, în judeţul Prahova şi de Cemacon Zalău la Recea, în judeţul Bihor. Producătorul de BCA Celco Constanţa a reuşit, în 2009, să realizeze un câştig net de 8,1 milioane euro, la o cifră de afaceri de 24,7 milioane euro. Cât despre bricolaj, două au fost veştile excelente ale anului 2010: faptul că reţeaua românească Dedeman a înregistrat cel mai ridicat ritm de expansiune de la înfiinţare, prin deschiderea a cinci unităţi noi, în urma unor investiţii de peste 50 milioane euro, şi faptul că Praktiker, Mr. Bricolaje, Hornbach, OBI şi bauMax au finalizat investiţii de peste 100 milioane euro pe plan local.
14. Declinul pieţei bunurilor de larg consum a fost pansat cu investiţii de milioane de euro. Deşi e posibil ca industria bunurilor de larg consum să încheie anul acesta cu un declin de 10% raportat la 2009, companiile active în sector au decis să apese cu toată puterea pe pedala investiţională. Procter&Gamble, de pildă, a inaugurat la Urlaţi primul său proiect greenfield pe plan local, în valoare de peste 100 milioane dolari - o fabrică de şampoane şi balsamuri - creând peste 300 locuri noi de muncă. La rândul său, McDonald's a decis să construiască în România o fabrică de chifle în valoare de 15 milioane euro. Şi în industria apelor minerale companii şi antreprenori au decis să aloce sume importante unor noi unităţi de producţie şi branduri.
15. Site-urile de cumpărături au reprezentat o nişă cu creştere puternică. Anul acesta ele au fost un tărâm al făgăduinţei al internetului românesc. Proiectul Zumzi.ro lansat de Costi Teleman în octombrie 2009, e-redus.ro, FunDeal.ro, Kuponiada.ro, GoldenDeals.ro şi Coolbuy.ro stau mărturie. Groupon, liderul mondial, pare interesat să investească în domeniu.
16. Anul 2010 este anul expansiunii multi-format pe piaţa vânzărilor cu amănuntul. În prima parte a anului, peste 200 milioane euro au fost investiţi în magazine de format mare. Kaufland, Cora, Metro Cash&Carry şi Real Hypermarket s-au aflat în plutonul fruntaş al investitorilor. Carrefour a ajuns la 30 de supermarketuri, numărul hipermarketurilor fiind acum de 23. Nici magazinele mici nu au fost trecute cu vederea, nici cele cu preţuri reduse. Plus Discount a ajuns la 106 magazine pe plan naţional, Penny Market la 118. Mega Image are o reţea de 67 supermarketuri la nivel naţional şi a lansat un nou concept - magazinele shop&go. Dinu Patriciu a investit peste 250 milioane euro în 3000 de magazine Mic.Ro. Momentan, reţeaua numără peste 150 de unităţi, în timp ce magazinele Mac.Ro au ajuns la cifra 44.
17. Spaţiile pentru birouri şi retail au dominat piaţa imobiliară. Tranzacţia cea mai importantă a fost încheiată de fondul sud-african New Europe Property Investments, care a cumpărat Floreasca Bussiness Park, proiect dezvoltat de Portland Trust în valoare de 101,2 milioane euro. Dezvoltatorul belgian Atenor Group a lansat proiectul Hermes Business Campus, în valoare de 150 milioane euro. Cinci mari proiecte, în valoare de peste 530 milioane euro, vizează piaţa de retail. H&M şi-a anunţat intrarea pe piaţa românească.
18. În pofida unui an greu, piaţa televiziunilor s-a dovedit dinamică. În decembrie au început să emită România Ta a lui Honorius Prigoană şi Zece TV al operatorului telecom RCS-RDS. Adevărul TV şi Zeus TV urmează să se dezvolte în 2011. Deşi afectată puternic de criză, piaţa tipăriturilor a arătat şi ea un oarecare dinamism. În aprilie a fost lansat ziarul Puterea, urmat fiind de revista OK, iar Asesoft a decis să investească în Realitatea Media.
19. Investiţiile pe piaţa luxului continuă. Alsa Boutiques a deschis în franciză un magazin Armani, în urma unei investiţii de 1,2 milioane euro. Chronolink a deschis al doilea magazin monobrand Rolex din România, în urma unei investiţii de jumătate de milion de euro. Gucci şi Burberry au anunţat deschiderea primul magazin monobrand din Bucureşti, în regim de franciză. Aris Consult Invest a anunţat deschiderea unei galerii comerciale de lux în valoare de 2 milioane euro. În consecinţă, CPP Luxury Industry Management Consultants estimează că piaţa va creşte cu aproximativ 40% în 2011. La rândul său, World Class, principalul operator de servicii fitness şi wellness din România anunţă inaugurarea a patru cluburi în 2010.
20. Achitarea datoriilor administraţiei centrale şi locale către agenţii economici - facturi restante şi lucrări recepţionate şi nefacturata - a fost accelerata. In acest sens au fost alocate 2,96 mld. lei pentru Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate pentru plata obligaţiilor unităţilor sanitare publice cu paturi, înregistrate peste termenul de scadenţă şi neachitate la data de 30 iunie 2010, în limita sumei de 859.863 mii lei, iar diferenţa pentru plata serviciilor medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale. Bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii a fost suplimentat cu 721 mil. lei din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru plata arieratelor înregistrate la nivelul operatorilor economici. Prin OUG nr.51/2010 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, au fost acordate unităţilor administrativ teritoriale împrumuturi în sumă totală de 41,2 milioane lei (din plafonul total de 1,5 miliarde lei, echivalentul a 360 de milioane de euro), în vederea achitării obligaţiilor restante către diverşi agenţi economici furnizori de bunuri, servicii şi lucrări. Termenul de rambursare este de 5 ani, cu perioadă de graţie de 1 an. Dobânda este de 6,25%. Prin OUG nr.103/2010 pentru rectificarea bugetului de stat s-a acordat suma de 1,6 miliarde lei pentru plata arieratelor administraţiei publice centrale şi locale.
Fireşte, toate aceste semne sunt încurajatoare. Rămâne ca ele să fie urmate de altele. Legea Parteneriatului Public - Privat (Legea 178/2010) a fost adoptată. Guvernul a adoptat la sfarsitul anului 2010 Normele de aplicare. Fiecare minister pregăteşte proiectele pilot ce urmează a fi derulate în regim PPP. Noi investitori straini se pregatesc sa intre pe piata romaneasca.