Opinie Andreea Paul Vass: Vestile bune ale anului 2010 in mediul privat
Autor:
Andreea Vass - Consilier Economic al Premierului Emil Boc
30.12.2010
Estimările majorităţii analiştilor
români şi străini arata ca economia se va redresa treptat în 2011,
susţinută fiind de investiţii şi de exporturi. Optimismul lor are
la bază, printre altele, şi afirmaţiile repetate ale investitorilor
străini potrivit cărora şansa companiilor de a rezista pe timp de
recesiune şi de consum redus este de a se concentra tocmai pe
investiţii şi exporturi. Cu un PIB de doar 0,4% din PIB-ul total
mondial, şansa Romaniei in ansamblu sta in investitii si in
exporturi.
Mai există însă o componentă vitală, fără de care relansarea economică nu poate avea loc - încrederea că există o ieşire din recesiune. Din această perspectivă, negativismul, pesimismul deloc rezonabil sau dezinformarea practicată din motive interesate de către unii politicieni şi reprezentanţi ai presei nu sunt deloc de folos. Din fericire, veştile bune provenind dinspre domeniul economic privat vin să le tempereze şi să le corecteze.
1. Exporturile si productia
industriala au susţinut economia în 2010. Principala veste
bună economică a anului 2010 a fost adusă de exporturi care,
comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2009, au crescut cu aproape
27% în primele zece luni ale anului. România se află pe locul 5 în
UE-27, cu 30,36 miliarde de euro. În consecinţă, pe fondul unei
creşteri mai puţin semnificative a importurilor (38,07 miliarde
euro, potrivit datelor furnizate de INS), deficitul comercial a
scăzut la 7,7 miliarde de euro. Perspectivele sunt încurajatoare;
comenzile industriale noi înregistrate în septembrie 2010 ne
plasează pe locul 4 în UE-22 (pentru care există date disponibile).
Creşterea este de 29,9%, mult superioară mediei europene de 13,4%.
În primele 10 luni ale anului 2010, productia industrială a
cunoscut o crestere de 4,8% fată de perioada corespunzătoare din
anul 2009. Ea a fost sustinută de o crestere considerabilă a
productivitătii muncii în acest sector (18,7% în primele 9 luni
2010, fată de primele 9 luni din 2009).
2. Sectorul bancar s-a dovedit
stabil, iar nivelul cursului de schimb s-a menţinut la un nivel
stabil (4,1 - 4,3 lei / euro). Solvabilitatea sa s-a
menţinut, la nivel agregat, la peste 14%, în condiţiile în care
nivelul minim reglementat este de 8% iar cel impus de FMI de 10%.
Băncile nu s-au mai împrumutat de la Banca Naţională, semn că nu au
avut probleme majore de lichiditate, şi au ieftinit creditele. A
apărut chiar o nouă bancă, Banca Comercială Feroviară. La rândul
său, BNR a redus cu 1,25% rata dobânzii de politică monetară;
relaxarea politicii monetare a fost însă stopată de presiunile
inflaţioniste generate de majorarea cu 5% a taxei pe valoare
adaugată, de la 19% la 24%. Asistăm la o usoară reluare a
creditării din partea sectorului bancar, pe fondul cresterii
nivelului de încredere în capacitatea de relansare a economiei
românesti si a programelor guvernamentale care sustin relansarea
creditării (ex. Prima Casă, Sprijinirea asociaţilor de proprietari
prin garanţii de stat pentru contractarea creditelor în vederea
reabilitării termice a locuinţelor). Astfel, creditul
neguvernamental a crescut în noiembrie 2010 cu 3,5%, fată de
noiembrie 2009, în timp ce valoarea creditelor acordate populatiei
a cunoscut un avans de 1,2%. În acelasi timp, asistăm la o crestere
a înclinatiei populatiei spre economisire, fapt concretizat în
cresterea depozitelor populatiei cu 5,4%, în noiembrie 2010
comparativ cu noiembrie 2009. Tendinta de economisire a populatiei
nu trebuie privită prin prisma reducerii consumului, ci ca sursă de
alimentare a investitiilor, într-o perioadă în care investitiile
trebuie să reprezinte pilonul principal al relansării
economice.
3. Comisia Europeană a aprobat o
finanţare nerambursabilă de 124,4 miliarde de euro pentru
construirea autostrăzii Timişoara-Arad, în lungime de 32 km, şi a
centurii ocolitoare Arad. De altfel, de ziua naţională,
Premierul a inaugurat tronsonul Chitila-Voluntari al centurii
nordice a Bucureştilor, precum şi centura ocolitoare a Sibiului.
Ambele proiecte însumează aproximativ 40 km din totalul de
116 km de autostrada si centuri ocolitoare in regim de
autostrada daţi în folosinţă în intervalul
2009-2010.
4. În 2009, România s-a clasat
pe locul trei în lume (21%), după China (48,3%) şi Taiwan (23,7%),
în topul creşterii producţiei auto şi pe locul 27 în rândul ţărilor
producătoare de autoturisme în anul 2010 (în creştere cu cinci
poziţii faţă de 2005). Asociaţia Producătorilor şi
Importatorilor de Automobile arată că în primele zece luni ale
anului 2010 România a produs 290.504 vehicole, cu 18,7% mai mult
decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. La sfârşitul anului,
producţia se va cifra la 350.000 de vehicole, cu 70% mai mult decât
în 2005 şi cu 350% mai mult decât în 2000. Alte veşti bune vin de
pe piaţa muncii: Renault Industrie Roumanie, Group West Premium,
Continental, Mercedes-Benz România, Honda Trading, Ţiriac Auto sau
Dacia au investit sume considerabile, generând astfel noi locuri de
muncă (investiţiile totale în proiectul Duster, de pildă, s-au
cifrat la 290 milioane euro). Guvernul Boc a sprijinit compania
Ford, acordându-i un ajutor de stat în valoare de 17 milioane de
euro şi garantând 80% dintr-un credit de 400 milioane de euro
oferit de BEI. Şi la Renault au fost aprobate, în perioada
2009-2010, ajutoare de stat în valoare de 68 milioane de euro, până
în prezent făcându-se plăţi de 52 milioane.
5. Numeroase angajări s-au făcut
în industria de IT locală. Alcatel-Lucent a lansat în
februarie un centru global de administrare reţele la Timişoara. La
scurt timp, GeBOC a anunţat că va angaja încă 600 de persoane prin
atragerea de studenţi şi tineri cu experienţă profesională redusă;
recent, a fost formulată intenţia de a angaja în jur de 600 de
persoane şi în 2011. Adobe România şi Pentalog au anunţat şi ele
angajări pentru 2010, iar companii precum Intel, Google şi IBM au
ales să deschidă centre sau birouri în România. E important de
subliniat că s-a renunţat la ideea de a se introduce un impozit pe
veniturile programatorilor. În industria IT&C lucrează
aproximativ 90.000 angajaţi, dintre care 16.000 programatori sunt
scutiţi de impozitul pe venit. 2010 a adus primul smartphone
românesc (Allview Q1 G3T, creat de compania braşoveană Visual Fan,
in valoare de 519 lei) şi primul cititor de cărţi electronice creat
în ţară (Evobook, lansat de Televoice), iar aplicaţia Trip Journal
dezvoltată la Cluj de iQuest a fost desemnată cea mai bună
aplicaţie dezvoltată vreodată pentru iPhone. În altă ordine de
idei, lansarea serviciilor 3G în banda de 900 Mhz de către Vodafone
crează însemnate oportunităţi de dezvoltare pentru operatori,
internetul mobil pătrunzând în regiuni altfel greu
accesibile.
6. Programul Prima Casă a
continuat şi în 2010. A fost majorată garanţia acordată
pentru achiziţionarea de apartamente noi şi introdusă posibilitatea
de a obţine un credit garantat de stat pentru construcţia unei
locuinţe. Estimarile arată că prin acest program se vor
tranzacţiona aprox. 33.000 locuinte, vor fi sustinute aprox. 500 de
firme si se vor salva circa 10.500 de locuri de muncă. De la
începutul Programului "Prima Casă" şi până la 23 decembrie 2010 au
fost acordate un număr de 33.160 garanţii în valoare de 1.359,1 mil
euro. În acest an am continuat programul Prima Casa, prin care am
alocat noul plafon în valoare de 700 mil. euro, care permite
achiziţionarea a peste 20.000 locuinţe de către noii beneficiari.
Am majorat plafonul pentru garantarea locuinţelor noi la 70.000
euro, iar pentru locuinţele vechi a rămas la 60.000 euro. Pentru
construirea de locuinţe de către asociaţii, se acordă garanţii
guvernamentale în limita unui plafon individual de 75.000 de euro.
Până în prezent doar cinci garanţii au fost executate.
7. Investiţiile consistente în
sectorul energiei eoliene ne plasează, pentru prima oară, pe locul
22 în topul celor mai atractive ţări pentru investitorii din
domeniu realizat de Ernst&Young. Astfel, în pofida
legislaţiei încă ceţoase, cehii de la CEZ dezvoltă în judeţul
Constanţa un mare parc eolian pe uscat, investind 1,1 miliarde
euro. Spaniolii de la Iberdrola Renovable au cumpărat 50 de
proiecte de ferşe eoliene şi germanii de la RWE au investit 30
milioane de euro în preluarea unui parc eolian cu o capacitate
instalată de 230 MW. Potrivit unui studiu DealWatch, conducem în
clasamentul ţărilor din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.
Drept urmare, România şi-a fixat obiective ambiţioase - până în
2020, 33% din consumul total de energie ar urma să provină din
surse regenerabile (eoliană, solară, geotermală, din biomasă
etc.).
8. Anul 2010 reprezintă primul
an în care Romania nu este penalizată pentru neplata subvenţiilor
pe suprafaţă prin fonduri europene, fiind acordate la
timp. În 2010 s-au achitat către fermieri 1,9 mld. lei
(cca. 452 mil. Euro), restanţă la plata subvenţiilor aferente
anului 2009. S-au accesat 360,8 mil. Euro din fonduri europene,
plăţi pentru suprafaţă şi măsuri de piaţă aferente anului 2009. S-a
asigurat cofinanţarea proiectelor cu finanţare din fonduri externe
nerambusabile FEADR în limita a 1,47 mld. lei, ceea ce a permis
accesarea a 5,9 mld. lei (1,39 mld. Euro) din fonduri
europene.
9. Sectorul sanitar privat a înregistrat în 2010
însemnate recorduri de piaţă. Astfel, fondul american de
investiţii Advent International a preluat 80% din acţiunile
Centrului medical Unirea, unul dintre cei mai importanţi jucători
de pe piaţa clinicilor private care, la rândul său, a preluat
reţeaua Euroclinic. Prin fuziune, CMU şi Euroclinic numără circa
1500 de angajaţi în trei spitale şi 23 policlinici. La rândul său,
MedLife, liderul pieţei, a anunţat investiţii în valoare de 20
milioane euro; au început deja lucrările la o serie de proiecte
noi, printre care spitalul din clădirea Telegraf din Bucureşti
(25000 m2), spitalul de pediatrie din zona Băneasa (5200 m2),
spitalul şi clinicile din Obor şi Titan sau spitalul din Braşov
(6000 m2). Medicover şi Gral Medical anunţă de asemenea investiţii
semnificative.
10. Semnele bune pe piaţa de
fuziuni şi achiziţii au fost puţine la număr. A ieşit în
evidenţă prima tranzacţie fond pe fond încheiată de la începutul
crizei - Advent Internaţional a preluat participaţia deţinută la
CMU de fondul de investiţii britanic 3i, administrat de 3TS Capital
Partners. Ultima tranzacţie similară a fost înregistrată în urmă cu
trei ani. Ca veşti bune pot fi privite şi tranzacţiile care au
implicat companii aflate în dificultate financiară (preluarea de
către Asesoft a controlului retailerului Flanco; cumpărarea de
către societatea Shopping Center Holding a centrului comercial
Tiago Mall Oradea). Piaţa de fuziuni şi achiziţii românească e
departe de a-şi reveni; uşoare semnale de dezmorţire se
înregistrează totuşi.
11. La capătul unui an dificil,
activele fondurilor de pensii private au depăşit pragul de un
miliard de euro. De asemenea, după primele nouă luni,
randamentul mediu al fondurilor de pensii a fost de 13,3% în cazul
celor obligatorii şi de 10,3% în cazul celor facultative. Sunt
acestea veşti foarte bune, în condiţiile în care gestionarea
fondului de stat de pensii întâmpină atâtea probleme.
12. Piaţa de capital, animată de
listările burselor şi de Fondul Proprietatea. Anul 2010 nu
a fost un an bun pentru piaţa de capital. Rulajele reduse şi lipsa
interesului au dus la scăderi dramatice ale cotaţiilor. Cu toate
acestea, nu lipsesc veştile bune care crează premisele unui an 2011
mai profitabil. Astfel, în ianuarie, la Sibex s-a lansat piaţa spot
şi primul emitent - bursa, contracte futures pe Dow Jones şi
certificate de emisii CO2. La jumătatea anului, bursa din Bucureşti
şi-a listat şi ea propria platformă. În toamnă, acţionarii Fondului
Proprietatea au aprobat numirea administratorului Franklin
Templeton, distribuirea dividendelor, dubla listare la Bucureşti şi
la Londra. Recent, oficialii Franklin au anunţat ca termen de
listare la Bucureşti data de 25 ianuarie 2011. Deşi în stadiul de
promisiuni, listarea Romgaz şi creşterea free-float-ului Petrom pot
completa lista veştilor pozitive din acest an.
13. Au fost ridicate două
fabrici de materiale de construcţii, de către Xella Group la
Păuleşti, în judeţul Prahova şi de Cemacon Zalău la Recea, în
judeţul Bihor. Producătorul de BCA Celco Constanţa a
reuşit, în 2009, să realizeze un câştig net de 8,1 milioane euro,
la o cifră de afaceri de 24,7 milioane euro. Cât despre bricolaj,
două au fost veştile excelente ale anului 2010: faptul că reţeaua
românească Dedeman a înregistrat cel mai ridicat ritm de expansiune
de la înfiinţare, prin deschiderea a cinci unităţi noi, în urma
unor investiţii de peste 50 milioane euro, şi faptul că Praktiker,
Mr. Bricolaje, Hornbach, OBI şi bauMax au finalizat investiţii de
peste 100 milioane euro pe plan local.
14. Declinul pieţei bunurilor de
larg consum a fost pansat cu investiţii de milioane de
euro. Deşi e posibil ca industria bunurilor de larg consum
să încheie anul acesta cu un declin de 10% raportat la 2009,
companiile active în sector au decis să apese cu toată puterea pe
pedala investiţională. Procter&Gamble, de pildă, a inaugurat la
Urlaţi primul său proiect greenfield pe plan local, în valoare de
peste 100 milioane dolari - o fabrică de şampoane şi balsamuri -
creând peste 300 locuri noi de muncă. La rândul său, McDonald's a
decis să construiască în România o fabrică de chifle în valoare de
15 milioane euro. Şi în industria apelor minerale companii şi
antreprenori au decis să aloce sume importante unor noi unităţi de
producţie şi branduri.
15. Site-urile de cumpărături au
reprezentat o nişă cu creştere puternică. Anul acesta ele
au fost un tărâm al făgăduinţei al internetului românesc. Proiectul
Zumzi.ro lansat de Costi Teleman în octombrie 2009, e-redus.ro, FunDeal.ro,
Kuponiada.ro, GoldenDeals.ro şi Coolbuy.ro stau mărturie. Groupon,
liderul mondial, pare interesat să investească în
domeniu.
16. Anul 2010 este anul
expansiunii multi-format pe piaţa vânzărilor cu amănuntul.
În prima parte a anului, peste 200 milioane euro au fost investiţi
în magazine de format mare. Kaufland, Cora, Metro Cash&Carry şi
Real Hypermarket s-au aflat în plutonul fruntaş al investitorilor.
Carrefour a ajuns la 30 de supermarketuri, numărul
hipermarketurilor fiind acum de 23. Nici magazinele mici nu au fost
trecute cu vederea, nici cele cu preţuri reduse. Plus Discount a
ajuns la 106 magazine pe plan naţional, Penny Market la 118. Mega
Image are o reţea de 67 supermarketuri la nivel naţional şi a
lansat un nou concept - magazinele shop&go. Dinu Patriciu a
investit peste 250 milioane euro în 3000 de magazine Mic.Ro.
Momentan, reţeaua numără peste 150 de unităţi, în timp ce
magazinele Mac.Ro au ajuns la cifra 44.
17. Spaţiile pentru birouri şi
retail au dominat piaţa imobiliară. Tranzacţia cea mai
importantă a fost încheiată de fondul sud-african New Europe
Property Investments, care a cumpărat Floreasca Bussiness Park,
proiect dezvoltat de Portland Trust în valoare de 101,2 milioane
euro. Dezvoltatorul belgian Atenor Group a lansat proiectul Hermes
Business Campus, în valoare de 150 milioane euro. Cinci mari
proiecte, în valoare de peste 530 milioane euro, vizează piaţa de
retail. H&M şi-a anunţat intrarea pe piaţa
românească.
18. În pofida unui an greu,
piaţa televiziunilor s-a dovedit dinamică. În decembrie au
început să emită România Ta a lui Honorius Prigoană şi Zece TV al
operatorului telecom RCS-RDS. Adevărul TV şi Zeus TV urmează să se
dezvolte în 2011. Deşi afectată puternic de criză, piaţa
tipăriturilor a arătat şi ea un oarecare dinamism. În aprilie a
fost lansat ziarul Puterea, urmat fiind de revista OK, iar Asesoft
a decis să investească în Realitatea Media.
19. Investiţiile pe piaţa
luxului continuă. Alsa Boutiques a deschis în franciză un
magazin Armani, în urma unei investiţii de 1,2 milioane euro.
Chronolink a deschis al doilea magazin monobrand Rolex din România,
în urma unei investiţii de jumătate de milion de euro. Gucci şi
Burberry au anunţat deschiderea primul magazin monobrand din
Bucureşti, în regim de franciză. Aris Consult Invest a anunţat
deschiderea unei galerii comerciale de lux în valoare de 2 milioane
euro. În consecinţă, CPP Luxury Industry Management Consultants
estimează că piaţa va creşte cu aproximativ 40% în 2011. La rândul
său, World Class, principalul operator de servicii fitness şi
wellness din România anunţă inaugurarea a patru cluburi în
2010.
20. Achitarea datoriilor
administraţiei centrale şi locale către agenţii economici - facturi
restante şi lucrări recepţionate şi nefacturata - a fost
accelerata. In acest sens au fost alocate 2,96 mld. lei
pentru Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate pentru plata
obligaţiilor unităţilor sanitare publice cu paturi, înregistrate
peste termenul de scadenţă şi neachitate la data de 30 iunie 2010,
în limita sumei de 859.863 mii lei, iar diferenţa pentru plata
serviciilor medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor
medicale. Bugetul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii a
fost suplimentat cu 721 mil. lei din Fondul de Rezervă al
Guvernului pentru plata arieratelor înregistrate la nivelul
operatorilor economici. Prin OUG nr.51/2010 privind reglementarea
unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, au fost
acordate unităţilor administrativ teritoriale împrumuturi în sumă
totală de 41,2 milioane lei (din plafonul total de 1,5 miliarde
lei, echivalentul a 360 de milioane de euro), în vederea achitării
obligaţiilor restante către diverşi agenţi economici furnizori de
bunuri, servicii şi lucrări. Termenul de rambursare este de 5 ani,
cu perioadă de graţie de 1 an. Dobânda este de 6,25%. Prin OUG
nr.103/2010 pentru rectificarea bugetului de stat s-a acordat suma
de 1,6 miliarde lei pentru plata arieratelor administraţiei publice
centrale şi locale.
Fireşte, toate aceste semne sunt
încurajatoare. Rămâne ca ele să fie urmate de altele. Legea
Parteneriatului Public - Privat (Legea 178/2010) a fost
adoptată. Guvernul a adoptat la sfarsitul anului 2010
Normele de aplicare. Fiecare minister pregăteşte proiectele pilot
ce urmează a fi derulate în regim PPP. Noi investitori straini se
pregatesc sa intre pe piata romaneasca.