Exporturile au sfidat criza în acest an. Vor continua să accelereze sau vor încetini în 2011?

Exporturile s-au aflat pe un trend ascendent pe parcursul întregului an, susţinute de cererea externă, însă nu au reuşit să antreneze revenirea economiei care a continuat să se zbată în recesiune şi în 2010, în absenţa redresării cererii interne.

Exporturile au fost de fapt singura parte a economiei care a mers bine, creşterea continuă a acestora transmiţând semnale încurajatoare.

România a ajuns în acest an pe locul patru în Uniunea Europeană (UE) ca ritm de creştere a exporturilor, conform ultimelor statistici ale Eurostat.

Potenţialul exporturilor este însă limitat, având în vedere ponderea redusă a acestora în PIB, de circa 30%, precum şi perspectiva încetinirii relansării ţărilor din UE, principalii parteneri comerciali ai României.

Pentru anul viitor unii analişti anticipează încetinirea ritmului de creştere a exporturilor. Iar dacă în 2010 importurile au crescut mai lent decât exporturile, pentru anii următori se anticipează inversarea situaţiei.

Nu doar exporturile în valoare absolută contează, ci şi exporturile nete, fiind importantă şi dinamica importurilor. Anul trecut exportul net a avut o contribuţie pozitivă puternică la PIB, însă încetinirea zonei euro ar putea determina o influenţă negativă a acestui indicator la creşterea economică.

În acest an revenirea cererii pe pieţele străine şi cursul de schimb avantajos au adus o creştere nesperată a exporturilor, care au totalizat în primele zece luni 30,3 miliarde de euro, cu 26,7% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.

Septembrie şi octombrie au adus chiar recorduri istorice pentru valoarea lunară a exporturilor, care a oscilat în jurul a 3,5 miliarde de euro.

Totuşi, revenirea exporturilor nu a fost suficientă pentru a aduce economia pe plus, în condiţiile în care acestea reprezintă circa un sfert din Produsul Intern Brut. De altfel, întreaga activitate de export este concentrată la doar câteva companii mari, care nu reuşesc să angreneze restul economiei.

Daciile de la Piteşti şi telefoanele Nokia made in Cluj au fost vedetele în acest an, având o contribuţie importantă la redresarea exporturilor.

Atât Renault, cât şi Nokia au mizat puternic pe pieţele externe şi au reuşit astfel să se menţină pe creştere într-o perioadă în care economia românească s-a afundat în recesiune. Problema este că Dacia şi Nokia au circa 20.000 de angajaţi, iar la salariile medii de circa 300 de euro masa salarială anuală de doar câteva zeci de milioane de euro nu poate contribui foarte mult la relansarea consumului.

Cele două generează împreună circa 11% din exporturile României şi au contribuit cu aproape o cincime la creşterea exporturilor. Cererea ridicată de la export a determinat cele două companii să apeleze chiar la "închirierea" de angajaţi, o metodă mult mai flexibilă de angajare.

Vânzarea de maşini produse la Mioveni pe pieţe ca Germania, Franţa sau Italia a reuşit să readucă exporturile României la nivelul de dinainte de criză.

Evoluţia favorabilă a exporturilor a fost influenţată de creşterea sectorului industrial din Europa, dar şi de măsurile luate de guvernele din ţările UE, cum ar fi programele Rabla pentru înnoirea parcului auto. O influenţă asupra cifrelor a venit şi de la efectul de bază având în vedere scăderile de anul trecut.

În primele zece luni din acest an exporturile au urcat cu 26,7% comparativ cu aceaşi perioadă a anului trecut, la 30,3 miliarde de euro, iar importurile au ajuns la 38,07 miliarde de euro, în creştere cu 18,7%.

În octombrie importurile au scăzut cu 2%, în euro, comparativ cu septembrie, în timp ce faţă de octombrie 2009 au urcat cu 15,1%.

Ritmul de creştere a importurilor a decelerat pe fondul scăderii consumului privat, a cererii interne, după implementarea măsurilor de austeritate.

Exporturile au crescut cu 28%, în euro, comparativ cu luna octombrie de anul trecut, ritmul temperându-se faţă de avansul anual de 35% înregistrat în septembrie. Faţă de nivelul record din septembrie, de 3,51 miliarde de euro, creşterea exporturilor în octombrie a fost de doar 0,2%.

În condiţiile creşteri mai accelerate a exporturilor comparativ cu importurile, deficitul comercial a scăzut în primele zece luni cu 4,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 7,7 miliarde de euro. În octombrie, deficitul a fost de 736,5 milioane de euro, în scădere cu 210,9 milioane de euro faţă de octombrie 2009.

În primele zece luni, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de maşini şi echipamente de transport (42,2% la export şi 34,9% la import) şi alte produse manufacturate (33,7% la export şi respectiv 31,2% la import).