Guvernul „s-a luptat“ pe final de an să mărească deficitul bugetar

Executivul s-a trezit pe final de an în situaţia de împărţi din banii rămaşi în vistierie, după ce în ultimele luni ale anului trecut fusese nevoit să recurgă la acumularea de arierate prin neplata facturilor statului către sectorul privat pentru a se încadra în ţinta de deficit convenită cu FMI.

Bugetul general consolidat ajunsese la sfârşitul lunii noiembrie la un deficit de numai 5,23% din PIB, faţă de plafonul anual de 6,8% asumat în faţa Fondului şi cu aproape un punct sub deficitul din urmă cu un an, statul rămânând cu mai mulţi bani decât anticipa ca urmare a tăierii salariilor din sectorul bugetar cu 25% de la 1 iulie, a majorarării TVA la 24% şi a introducerii unui control mai strict al cheltuielilor cu bunuri şi servicii.

Astfel, în şedinţa din 28 decembrie Guvernul a împărţit circa 300 mil. lei (circa 70 mil. euro) în principal pentru achitarea unor arierate conform angajamentelor asumate în faţa FMI: 177 mil. lei s-au dus la autorităţi locale, 20 mil. lei la Ministerul Economiei pentru Nuclearelectrica, câte 21 mil. lei la Ministerul Dezvoltării şi la Ministerul Transporturilor.

Potrivit unor estimări, bugetul a închis anul 2010 cu un deficit de circa 6,7% din PIB, sub ţinta agreată cu FMI.

Cum de a reuşit Guvernul să rămână cu bani necheltuiţi pe final de an? Execuţia bugetară a ridicat în mod constant probleme de ani de zile, cu dificultăţi de estimare realistă a încasărilor, cu cheltuieli în asalt sau dimpotrivă îngheţate brusc pentru încadrarea într-o anumită ţintă.

Majorările de impozite operate în 2010 s-au reflectat în creşterea cu aproape 6% a veniturilor fiscale ale bugetului pe 11 luni, până la aproape 85 mld. lei, ceea ce a însemnat 16,6% din PIB, faţă de 16,3% din PIB în urmă cu un an.

Încasările din impozitul pe profit şi-au atenuat scăderea în noiembrie, până la 5,6% faţă de 6,5% la zece luni. De asemenea, veniturile din impozitul pe salarii şi pe venit au rămas cu un minus de 3,5%, însă taxele pe proprietate au adus cu 12,4% mai mulţi bani, până la 3,6 mld. lei.

Noiembrie a fost o lună foarte bună pentru încasările din TVA: o creştere de peste 12% faţă de nivelul din octombrie, în timp ce majorarea anuală a accelerat de la 10,3% la zece luni la 13,2% la unsprezece luni. Practic, TVA a adus 23,5% din veniturile totale ale bugetului, faţă de 21,7% în urmă cu un an, cota de 24% reuşind să aducă încasări.

Şi accizele au consemnat un salt în noiembrie, urcând cu peste 11% faţă de nivelul din octombrie, în timp ce creşterea anuală a ajuns la aproape 11%. Astfel, veniturile obţinute din această sursă au sărit de 3% din PIB, comparativ cu 2,9% în urmă cu un an.

O contribuţie importantă la veniturile bugetului au avut-o şi sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi care s-au dublat faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ajungând la 3,7 miliarde lei faţă de 1,9 miliarde lei.

În acelaşi timp, ponderea în PIB a cheltuielilor totale a scăzut cu circa o jumătate de punct procentual, până la 34,7%, în condiţiile în care cheltuielile de personal au coborât cu aproape un punct, până la 7,7% din PIB.

În schimb, cheltuielile cu dobânzile pentru finanţarea deficitului şi refinanţarea datoriei publice au sărit cu peste 22% la unsprezece luni, după ce la nivelul lunii octombrie creşterea înregistrată era de 15,4%. Volumul cheltuielilor cu dobânzile a ajuns astfel la 6,8 mld. lei, acestea devenind un factor de risc important pentru controlul deficitului bugetar.

Totuşi, per ansamblu la 11 luni cheltuielile au crescut cu 2,4%, în timp ce veniturile s-au majorat cu 4,9%, astfel că bugetul a rămas pe un deficit de 5,23% din PIB faţă de 6,1% în urmă cu un an.