Este benefică adoptarea euro pentru o ţară mică?

În general economiştii sunt de acord că intrarea sub umbrela euro aduce o serie de avantaje printre care dispariţia riscului valutar şi protecţia în faţa atacurilor speculative asupra cursului valutar. Cu toate acestea, criza ce a izbucnit anul trecut a scos la suprafaţă o serie de inconveniente care au determinat ţările care sunt încă în afara uniunii monetare să adopte o atitudine mai rezervată faţă de euro.

Din experienţele Slovaciei şi Sloveniei, pe termen scurt adoptarea euro a adus o tendinţă de ajustare crescătoare a preţurilor, o presiune inflaţionistă sporită şi reducerea competitivităţii exporturilor. Statele care utilizează în continuare monedele proprii au capacitatea de a-şi spori competitivitatea prin deprecierea cursului valutar.

"Pe termen lung, euro este benefic. Cam toate ţările au trecut prin aceleaşi neajunsuri. Totuşi, pe termen scurt euro nu aduce numai beneficii. Presiunile inflaţioniste există în perioada imediată adoptării monedei unice europene. Capacitatea şi puterea de cumpărare vor scădea, va apărea migraţia spre ţări unde cumpărăturile pot fi mai ieftine", crede Gheorghe Hurduzeu, profesor universitar doctor specializat pe pieţe de capital la Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti.

De aceeaşi părere este şi profesorul universitar de comerţ internaţional Dumitru Miron, care spune că la nivelul populaţiei primele efecte ce vor fi resimţite vor fi cele referitoare la inflaţie.

"Efectele mai puţin favorabile sunt creşterea inflaţiei, însă este o inflaţie gestionabilă, iar indicele preţurilor de consum creşte şi datorită psihologiei preţurilor. Nu am sesizat schimbări în comportamentul băncilor din Slovacia şi Slovenia după adoptarea euro. Pătrunderea sistemului bancar occidental este mare, nu există un sistem bancar naţional care să fie nevoit să adopte un nou comportament", spune Miron.

Cehia şi Polonia nu vor putea refuza la nesfârşit adoptarea euro

Cu toate că la finalul anului trecut cancelarul german Angela Merkel, cel mai puternic om politic de pe continent, a invitat Cehia şi Polonia în zona euro, liderii celor două ţări au preferat să se ţină la distanţă de uniunea monetară europeană, greu încercată anul trecut de derapajele Greciei şi Irlandei. Statele din zona euro s-au văzut nevoite să suporte presiunea celor aproape 200 de miliarde cu care FMI şi UE au salvat economia elenă şi pe cea irlandeză.

"Nu există posibilitatea ca Cehia şi Polonia să nu adopte euro niciodată", spune Dumitru Miron.

"Reticenţa de a adopta euro vine din criză. Cehia şi Polonia vor ceda presiunilor, va fi dificil însă drumul lor este spre zona euro", crede şi Hurduzeu.

Discursul oficialilor de la Bucureşti în privinţa euro este diferit de cel al politicienilor de la Praga sau Varşovia. Ţara noastră îşi menţine ţinta de intrare în zona euro la orizontul anului 2015, afirma spre sfârşitul anului trecut Agnes Nagy, membru în Consiliul de Administraţie al BNR.

BCE a fost reticentă cu privire la Estonia

Estonia a devenit cel de-al 17-lea stat membru al Uniunii Europene care adoptă euro, chiar dacă anul trecut Banca Centrală Europeană s-a arătat îngrijorată că autorităţile de la Tallinn nu vor putea ţine sub control inflaţia şi nu vor putea atinge criteriile de convergenţă necesare statelor din zona euro.

Poziţia BCE este însă contrazisă. "Estonia şi-a făcut temele, nu vor fi probleme din cauza acesteia. Problemele vin de la Portugalia, Italia, Irlanda şi Grecia. Estonia aduce un plus şi un mesaj de continuate a proiectului euro", spune Gheorghe Hurduzeu.

Estonia este una dintre cele mai mici economii europene, având o populaţie de 1,3 milioane de locuitori şi un PIB de 13,8 miliarde de euro în 2009. Totuşi, autorităţile estoniene au reuşit să ţină sub control deficitul bugetar, cifrat la 1,7% din PIB cu toate că economia s-a contractat cu 15% datorită crizei economice mondiale. Datoria publică se cifrează la 7,2%, aceasta fiind mult sub media europeană de 60%.

Euro a început anul prost, pierzând 0,7% în faţa dolarului, până la 1,3321 dolar/euro, cea mai mare depreciere din ultimele două săptămâni.

Economiştii despre Europa în 2011

"Riscurile există în ţările cu probleme, în economiile cu datorii bugetare. Există un risc mai mare în Italia şi Spania decât în Portugalia şi Belgia", crede analistul financiar Dragoş Cabat.
"Riscul unui haos creşte semnificativ, în condiţiile în care abordarea actuală a liderilor europeni, care constă în a se împrumuta, sperând în acelaşi timp că este vorba doar de o problemă de lichiditate şi nu una de solvabilitate, nu va funcţiona. Această instabilitate ar putea duce la ieşirea membrilor mai slabi din zona euro", este de părere şi Nouriel Roubini.
"Europa poate fi lovită de un al doilea val al crizei, dar de această dată va fi mai rău", declară Celestino Amore, fondatorul IlliquidX, companie care vinde obligaţiuni cu o lichiditate redusă.
"Mai mult ca sigur nicio ţară din zona euro nu va intra în default în 2011. Dar pe termen lung defaut-urile, sau mai exact restructurarea datoriilor, par inevitabile, în condiţiile în care Germania îşi doreşte o astfel de evoluţie", spune Martin Wolf, unul dintre cei mai reputaţi comentatori economici ai cotidianului Financial Times.

Cum s-a descurcat Slovacia după trecerea la moneda unică

Cu doi ani în urmă, în momentul în care Slovacia se alătura zonei euro moneda unică era considerată drept o garanţie a stabilităţii financiare, o asigurare împotriva unor fluctuaţii puternice ale monedelor locale. Pentru Slovacia, trecerea la euro semnaliza de asemenea intrarea în clubul ţărilor prospere din cadrul UE, la mai puţin de două decenii după căderea Cortinei de Fier, potrivit Associated Press. Acum, în condiţiile în care ţărilor membre ale zonei li se cere să susţină financiar alte state copleşite de datorii şi în care riscul contagiunii se întinde dincolo de Irlanda şi Grecia, adoptarea monedei unice europene nu mai reprezintă o prioritate de top pentru ţările foste comuniste aflate încă în afara zonei. Iar în ţările nou-sosite, ca Slovacia, unii privesc acum euro pe ca o povară, nu o binecuvântare. Unii oficiali slovaci încearcă chiar să găsească modalităţi de a părăsi clubul. Într-un comentariu recent apărut în cotidianul de business Hospodarske Noviny, preşedintele parlamentului slovac susţinea că ţara sa ar trebui să fie pregătită să abandoneze euro şi să revină la fosta monedă naţională. Reprezentanţii ministerului de finanţe slovac s-au grăbit să respingă comentariile lui Sulik, iar specialiştii susţin că un astfel de demers ar avea probabil consecinţe negative. Nicolas Veron, economist în cadrul institutului Bruegel, spune că părăsirea zonei euro ar afecta dramatic economia ţării. Sentimentul antieuro este în continuare puternic însă într-o ţară care şi-a sfidat partenerii refuzând să vină cu partea sa de 800 de milioane de euro din pachetul de 110 miliarde de euro pentru susţinerea Greciei. Nigel Rendell, economist în cadrul RBC Capital Markets din Londra, spune că temerile slovacilor sunt uşor de înţeles. "Slovacia a depus mari eforturi pentru a intra în zona euro. Acum, ei se găsesc în situaţia în care sunt obligaţi să finanţeze din propriile buzunare guverne străine care au cheltuit prea mult." Renunţarea la euro ar permite unei ţări ca Slovacia să-şi devalorizeze moneda naţională. Ţara şi-ar spori în acest fel competitivitatea comercială în raport cu ţările euro care se confruntă cu costurile bailout-urilor. Reversul medaliei este că investitorii ar penaliza probabil ţările care părăsesc zona, retrăgându-se din acestea de teamă că activele exprimate în euro ale acestora vor înregistra o devalorizare, până la punctul unui posibil colaps financiar pentru ţara respectivă. Şi alte nou venite încep să aibă îndoieli, în timp ce ţările din afara zonei brusc nu se mai grăbesc să se alăture clubului euro. Cătălina Apostoiu