Clujul rămâne fără fabrici de bere şi de mobilă, dar în jurul oraşului au venit mari investitori precum Nokia sau Emerson

Chiar dacă oraşul a rămas fără centre de producţie cu tradiţie, precum fabrica de lactate Napolact, producătorul de dulciuri Feleacul, firma de confecţii Flacăra, iar mai recent Ursus şi Libertatea, municipiul a avut de câştigat în schimb în urma investiţiilor străine realizate de concernele Nokia (companie intrată deja în topul exportatorilor din România) sau Emerson. Pe de altă parte, închiderea fabricii Ursus în acest an a dat naştere unor serii de întrebări.

Este posibil ca închiderea unităţilor de producţie din zona în care brandul a luat naştere să ducă treptat şi la dispariţia acestuia? Ce impact are asupra consumatorului faptul că marca preferată nu mai este produsă în zona de origine?

Bogdan Brânzaş, CEO al companiei Branzas şi cel care a redesenat brandul Ursus în 1995, este de părere că închiderea fabricii de la Cluj nu va duce la dispariţia brandului. Acesta mai spune că Ursus s-a transformat dintr-un brand local într-o marcă naţională.

"Ursus, ca şi Napolact au devenit branduri naţionale. Timişoreana, de exemplu, a reuşit să devină dintr-un brand local un brand naţional şi se vinde în continuare bine. Nu cred că Ursus mai poate fi identificat ca brandul preferat al clujenilor, fiindcă în timp au avut loc multe schimbări. De mai mulţi ani Ursus se fabrică la Buzău, iar clujenii consumă şi alte tipuri de bere în afară de această marcă. În concluzie, închiderea fabricii Ursus de la Cluj nu va influenţa semnificativ consumul", a declarat pentru ZF Transilvania Bogdan Brânzaş, CEO&Creative director Branzas, agenţie de consultanţă pentru branding şi design.

Primarul Clujului: Decizia Ursus nu este cea mai benefică pentru brandul lor

Pe de altă parte autorităţile clujene contestă decizia producătorului de bere de a închide fabrica din oraş, spunând că Ursus este un brand al Clujului.

"În condiţiile în care noi ne străduim să aducem branduri la Cluj, este regretabilă închiderea fabicii Ursus. Decizia pe care a luat-o Ursus nu cred că este cea mai benefică pentru brandul lor", a spus Sorin Apostu, primarul municipiului Cluj-Napoca. Fabrica de bere Ursus din Cluj a început să producă pentru prima dată în anul 1878. Mai târziu, în anul 1872, Fabrica de Bere din Cluj şi-a schimbat numele în "Fabricile de Bere Unite din Cluj şi Turda Ursus". În perioada naţionalizării, în anul 1948, Ursus a primit denumirea "Fabrica de Bere Înainte Cluj". La finele anului 1995, South African Breweries (SAB) a demarat investiţiile în România prin achiziţionarea fabricilor de bere locale Vulturul Buzău, Pitber Piteşti şi Ursus Cluj.

Ursus mai deţine în prezent unităţi de producţie la Timişoara, Buzău şi Braşov.

Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Ursus Breweries a avut în 2009 o cifră de afaceri de 284,8 mil. euro, un profit brut de 7,4 mil. euro şi avea 1.709 angajaţi. În prima jumătate a anului fiscal 2010-2011, respectiv aprilie-septembrie, volumele de vânzări ale Ursus Breweries au scăzut cu 11% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Reprezentanţii companiei Ursus Breweries, care au susţinut o conferinţă de presă la Cluj în decembrie, când au anunţat închiderea fabricii, nu au mai făcut comentarii suplimentare pe marginea acestui subiect.

Un alt simbol al Clujului, producătorul de mobilier Libertatea care funcţionează pe piaţa locală încă din anul 1870 renunţă la producţie din cauza scăderii drastice a comenzilor.

"Am decis să oprim temporar activitatea fabricii, însă este posibil ca începând din luna aprilie să reluăm activităţile şi să reangajăm persoanele disponibilizate. Vom încerca să vindem mobila de pe stoc pentru a obţine lichidităţi", a declarat pentru ZF Transilvania Ioan Marchiş, director economic în cadrul companiei Libertatea. Compania Libertatea şi-a început activitatea în anul 1870 la Cluj, ca producător de piane vieneze, iar în anul 1994 firma a fost privatizată. Compania avea în urmă cu 10 ani peste 900 de angajaţi şi producea aproape în totalitate pentru export. Fabrica de mobilă este controlată de omul de afaceri clujean Sorin Dan.

Proiectele imobiliare au luat locul fabricilor. Multe sunt neterminate

Dacă Ursus şi Libertatea au oprit producţia la Cluj la sfârşitul lui 2010, în urmă cu patru ani Napolact a decis să vândă spaţiile de producţie de pe bulevardul 21 Decembrie şi să-şi mute producţia din oraşul Cluj-Napoca în localitatea Baciu. Napolact a considerat că este mai avantajos să-şi mute producţia în Baciu şi a scos la vânzare fostul sediu social din Cluj. Datorită localizării, terenul oferea noilor investitori posibilităţi de dezvoltare, cum ar fi construirea unui imobil de locuinţe sau a unui centru de afaceri, astfel că în anul 2006 fondul Morava a achiziţionat spaţiile de producţie Napolact din Cluj. Napolact face parte în prezent din holdingul olandez FrieslandCampina, realizând în 2009 afaceri de peste 55 mil. euro. Napolact are 550 de angajaţi şi prelucrează anual 32 mil. litri de lapte. FrieslandCampina controlează pe plan local patru unităţi de producţie, situate în judeţele Mureş, Satu Mare şi Cluj (Taga şi Baciu).

Pe de altă parte, proprietarii unor fabrici cu tradiţie din Cluj care în perioada 1990-2000 încă mai erau renumite pentru produsele fabricate şi aveau sute de angajaţi au profitat de poziţia excelentă a terenului pe care erau amplasate construcţiile, pentru a transforma unităţile de producţie în proiecte imbiliare, care nici până astăzi nu au fost finalizate. Printre exemple se numără firma de confecţii Flacăra înfiinţată în anul 1949, producătorul de dulciuri Feleacul care şi-a început activitatea în 1918, firmele Tehnofrig sau Unirea.

Investiţiile de la zero au venit în parcurile industriale din jurul Clujului

În ultimii zece ani, fabricile de confecţii, mobilă, dulciuri, lactate sau bere ale Clujul au dispărut, în zonă dezvoltându-se investiţiile greenfield, cantonate în parcurile industriale, mai ales că multinaţionalele au văzut în zonă o oportunitate de dezvoltare şi creştere a propriilor afaceri. Concernul Emerson, cu afaceri internaţionale de circa 21 mld. dolari în 2009, a construit de la zero un centru de producţie în parcul industrial Tetarom II din Cluj, unde lucrau la începutul anului trecut circa 500 de oameni. Emerson a demarat construcţia primei fabrici din România în urma cu patru ani, propunându-şi investiţii de peste 125 mil. euro în parcul industrial din Cluj-Napoca.

O altă companie care a ales să investească la Cluj este producătorul de telefoane mobile Nokia (foto). Compania a construit o fabrică de telefoane în parcul industrial Tetarom III, unde a investit peste 60 mil. euro. Lucrările de construcţie ale fabricii au început în luna iulie a anului 2007, iar în prezent fabrica lucrează non-stop, având peste 4.000 de angajaţi.

Există şi producători locali care au avut încredere în dezvoltarea oraşului Cluj-Napoca, reuşind să-şi crească afacerea vizibil de la un an la altul. De plidă, grupul clujean de firme EnergoBit, unul dintre principalii producători autohtoni de echipamente electrice, şi-a dezvoltat afacerea din parcul industrial Tetarom I din Cluj-Napoca şi numără în prezent 17 companii. EnergoBit este controlat de către trei foşti angajaţi ai Renel, care sunt şi acum asociaţi principali, Gadola Ştefan, Socea Ioan şi Péter Pál. Grupul numără peste 400 de angajaţi şi rulează afaceri de 100 mil. euro.