David, Hidroelectrica: Următorul bubble care se va sparge este energia. Prima va fi energia regenerabilă în 5-6 ani
Mihai David, fost director general al Hidroelectrica, actual membru al consiliului de administraţie al celei mai valoroase companii de stat, crede că după criza financiară izbucnită în urmă cu mai bine de doi ani de zile, un nou bubble începe să prindă contur, maximul putând fi atins în următorii 5-6 ani. Dacă atunci a fost vorba despre credite fără acoperire, produse financiare exotice şi o piaţă imobiliară mult supraevaluată, acum ar putea fi vorba despre energie. Mai precis despre energie verde.
"Următorul bubble care se va sparge este energia, iar prima va fi energia regenerabilă. Valoarea capacităţilor de producţie este supralicitată, iar în 5-6 ani am putea asista la o spargere a acestei bule", crede David.
Factorii pe care se bazează declaraţia acestuia vin mai ales din faptul că investiţiile în energia verde sunt sprijinite printr-un sistem de compensare pentru a le face atractive, în contextul în care proiectele verzi necesită tehnologii mai scumpe.
De exemplu, în România, sistemul agreat este acela al certificatelor verzi acordate pentru fiecare MWh de energie produs din surse regenerabile.
Totodată, furnizorii de energie sunt obligaţi să aibă în coşul pe care îl livrează consumatorilor o anumită cantitate de energie verde. Dovada acestei cantităţi se face prin certificatele verzi pe care le cumpără. În funcţie de fiecare sursă regenerabilă, se acordă un anumit număr de certificate verzi.
De exemplu, pentru eoliene sunt alocate 2 certificate verzi, în timp ce pentru solar este vorba de 6 astfel de certificate a căror valoare este de 55 de euro. Concomitent cu aceste certificate, producătorul de energie verde mai câştigă şi prin vânzarea electricităţii în piaţă.
Cum se face criza verde?
"Din cauza schemelor de sprijin care aduc o supracompensare pentru aceste investiţii vom avea acest bubble de energie verde. Practic, aceste scheme vor duce la o supracapacitate de producţie în energia verde, care mai departe se va vedea în creşterea preţurilor. Se scumpesc produsele, cresc facturile, iar acest lucru va deveni nesustenabil. Se va întâmpla acelaşi lucru care s-a întâmplat pe piaţa imobiliară când un metru pătrat ajunsese mii de euro", crede David.
Şi acest fenomen, la fel ca acela imobiliar va genera învingători şi învinşi. "Unii vor vinde la momentul potrivit la nişte preţuri uriaşe. Şansa noastră este că la cât de puţin dezvoltaţi suntem am putea rata şi acest bubble", a mai precizat David, care acum zece ani era şeful de cabinet al premierului Isărescu.
În România, investiţiile în energia regenerabilă, mai ales în parcurile eoliene au explodat anul trecut, comparativ cu nivelul înregistrat în 2009. Astfel, dacă în anii de înaintea crizei cuvântul la modă era hectarul, în ultimul an poate cel mai întâlnit termen când a fost vorba de investiţii noi sau de tranzacţii a fost MW, unitatea de capacitate a unui parc eolian.
Astfel, dacă în 2009 România avea numai 14 MW montaţi în parcuri eoliene, în numai un an capacitatea instalată a sărit la circa 460 MW, în bani acest salt presupunând investiţii de peste 800 de milioane de euro. În această horă a eolienelor au intrat printre cele mai selecte grupuri de energie de pe plan european: CEZ (Cehia), Enel (Italia), Energias de Portugal sau nemţii de la RWE.
Nuclea, hidro şi gaz
Chiar dacă sectorul eolian pare a fi singurul care mişcă în ziua de azi, reprezentantul Hidroelectrica spune că marile cărţi ale României sunt energia nucleară, hidro şi câteva unităţi pe gaze. "La nivelul anului 2020, România va consuma 70 TWh, din care 40 TWh trebuie să fie nucleari. În acest context, discuţia privind reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi a doua centrală nucleară sunt în prim-plan. Costul energiei va juca un rol major în ceea ce priveşte investiţiile străine. Marile unităţi energofage vor alege să meargă în ţările cu energia ieftină", mai spune David.
Fostul director general al Hidroelectrica mai spune că însuşi contractul încheiat recent de producătorul de energie cu indienii de la ArcelorMittal Galaţi, al doilea mare consumator de energie din România, se încadrează în acelaşi context. "Hidroelectrica este în centrul sistemului naţional. Noi prin acest contract am reuşit să menţinem 9.000 de locuri de muncă, pentru că altfel Sidex-ul se închidea. Nu vindem în pierdere, ci facem profit din acest contract", a mai spus David.
Hidroelectrica va livra pe întreg anul 2011 energia necesară funcţionării ArcelorMittal Galaţi la un preţ de 130 de lei pe MWh, cu 25% mai mic faţă de preţul pe care l-a obţinut de exemplu Nuclearelectrica pe bursa de energie, renunţând practic la un câştig de 16,6 mil. euro.
Hidro va lua energia de la Petrom
Pentru îndeplinirea acestui contract, dar şi pentru onorarea celorlalte afaceri directe pe care compania le are în derulare, Hidroelectrica a încheiat anul acesta un contract cu centrala pe gaze de 860 MW a Petrom, care va intra în probe în februarie-martie.
"De la Petrom vom lua o cantitate de 600 GWh, sub costul nostru de producţie. În plus avem contracte de achiziţie şi cu termocentralele Paroşeni şi Deva. Aceste contracte sunt ca un back-up", a mai explicat David.
În ceea ce priveşte contractele directe ale companiei, preţul energiei a crescut, după ultima rundă de negocieri din decembrie 2010, cu circa 8,5%, de la un maxim de 130 de lei pe MWh la 141 de lei pe MWh pentru energia din 2011
"La preluarea mandatului meu, preţul pe contracte directe era de 90 de lei pe MWh", a mai spus David care va mai rămâne în consiliul de administraţie al companiei o perioadă nedeterminată. În funcţia de director general al Hidroelectrica a fost numit Constantin Trihenea, fost prefect de Sibiu.